Hram: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul

Lăcașul se află pe Strada Doamnei, în spatele  unei curți ce adăpostește și casele Lahovary, spre stradă.

Pe la 1725-1730, a fost construită o biserică din lemn, de către clucerul Radu Colțea pe un teren ce va intra după 1745 în componența Hanului Colțea, situat vizavi de Spitalul Colțea de astăzi. Lăcașul a dăinuit până la 1841, când a fost dărâmată și reconstruită de către Lazăr Kalenderoglu – tatăl doctorului Nicolae Kalinderu și arendaș al Hanului Colțea în acea vreme.

În 1954, lăcașul a fost renovat cu cheltuiala Arhiepiscopiei Bucureștiului și lăsat în folosință comunității bulgare din București, fiind resfințită de Patriarhul Justinian al României împreună cu Patriarhul Kiril al Bulgariei. Din 2009 a fost reactivată vechea parohie Sfântul Ilie Hanul Colței.

Biserica are un plan bazilical cu trei nave (22,5 x 13 m), nava principală fiind prelungită cu absida semicirculară a altarului. Acoperirea navei principale este făcută cu o boltă longitudinală aplatizată. Navele laterale, au bolți cu muchii ieșite, rezemate pe cele două șiruri a câte trei coloane.

Fațada de vest are un fronton trapezoidal ce se contopește cu baza turlei. Un mic turn-clopotniță se ridică peste pronaos. Intrarea se face printr-un vestibul închis, pe o travee, având fronton deasupra unei arcade trilobate, sprijinită pe coloane și pilaștri de colț. Pe fațadele laterale apar contraforturi în două trepte, ce preiau împingerile laterale ale arcelor dublouri.

Maestrul Stoica Nicolae a pictat din nou interiorul și icoanele Sf. Petru și Pavel din nișele fațadei de apus.

L.S.

Extras din: Lucia Stoica și Neculai Ionescu-Ghinea _Enciclopedia Lăcașurilor de Cult din București-Vol.1, 2005, Ed. Universalia.

Descriere de la 1799

Biserica Hanul Colții – 81 de case, 160 bărbați. 240 fămei, 400 suma toată. Biserică de zid, hramul prorocul Ilie, cu toate deplin. Are un preot. Ilie sin popa Iacov, 42 ani, bun, neglobit, însurat (Maria Prezvitera, fiul său Ioan) fecior de preot, hirotonit de Arhiereul Zehnon chir Daniil, cu blagoslovenia părintelui Mitropolit Dosithei, fără carte de preoție, la leat 1799 Iulie 5.

Extras din: Catagrafia Bisericilor Bucureștene la 1810, pag.18, publicată de Alex. Lepădatu, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1907.

Document de inventar de la 1921

Dosar de inventariere întocmit de Comisia Monumentelor Istorice în 1921 (PDF)