Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor!

În general s-a împământenit între noi, creștinii – vorbesc de creștinii mai superficiali – să luăm în derâdere sărăcia cu duhul și să spunem: acesta e sărac cu duhul, e prost, e înapoiat mintal, nu știe pe ce lume trăiește. Însă sărăcia cu duhul este o virtute, o mare virtute! Sărăcia cu duhul înseamnă să fii sărac de toate lucrurile lumii acesteia, încât duhul tău să nu se lege de nimic, nici de avere, nici de situație socială, nici de luptă politică, nici de nimic altceva! Să nu te legi de nimic din cele de care oamenii se atașează. Sufletul tău să fie liber, să trăiești liber, dar ca un străin în lumea aceasta. Fiindcă în lumea asta a fi liber înseamnă a fi străin de lume. Lumea te robește. Prin toate sistemele ei de legi, prin toate obiceiurile lumești, prin toată tradiția aceasta materială, lumea ne leagă, ne subordonează, ne face sclavi. Iar dacă nu devii sclavul acestor concepții ești un corp străin, un element străin în lumea aceasta. De aceea spune Iisus: „Fericiți cei săraci cu duhul!”. Sunt fericiți cei care nu s-au legat de lumea aceasta, nu și-au făcut un idol din lume, nici din învățătura lumească, nici din gloria lumească, nici din bogăția lumească. Ei trăiesc ca o ființă străină într-o lume plină de păcate.

Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia!

Vedeți, a fi, a deveni o parte sau un șurub al vieții acesteia este o suferință. Și atunci cel care este în lume, dar care vrea să nu fie în lume, acela se întristează, acela plânge, acela varsă lacrimi. Varsă lacrimi pentru el, pentru aproapele lui, pentru toți cei care sunt în suferință, pentru păcătoși. El se roagă cu lacrimi pentru cei care îl vrăjmășesc și pentru cei care îl iubesc. Ați auzit azi rugăciunile de la Sfânta Liturghie ale Sfântului Vasile cel Mare:

„Doamne, pe cei buni păstrează-i în bunătatea lor. Pe cei răi, fă-i buni! Celor care ne vrăjmășesc stinge-le vrajba! Pe cei care ne iubesc pe noi întărește-i! Tinerețile le condu cu înțelepciunea Ta, bătrânețile le întărește, pe copii îi crește în dragostea Ta!”.

Aceasta înseamnă cei ce plâng.

V-ați gândit vreodată că Mântuitorul, Care a fost Fiul lui Dumnezeu și a venit în această lume, nu a avut decât o singură cămașă în care a umblat îmbrăcat? Desculț prin căldura Israelului, călcând peste pietre… Și când a venit cineva, un bogat și i-a spus: „Vreau să Te urmez oriunde vei merge“, El i-a răspuns: „Fiul Omului n-are unde să-și plece capul. Vulpile au vizuini, păsările cerului cuiburi, dar Fiul Omului n-are unde să-Și plece capul!”.

Așa a fost Iisus! Un străin în lumea aceasta. A plâns pentru toți, a plâns pentru Lazăr, pentru toată suferința oamenilor… Iar Dumnezeu I-a dăruit slava învierii Sale. Să știți că lacrimile care se varsă pentru durerea cuiva sunt lacrimi binecuvântate. Ele vă spală inima și sufletul. Să nu vă rușinați de lacrimi! Niciodată! Plângeți și pentru necazurile personale, dar să nu vărsați lacrimi de furie, de mânie sau de blestem! Să vărsați lacrimi de durere, de dragoste, căci ele vă purifică sufletul și vă apropie de Hristos. Și așa fericiți veți fi.

Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul!

Nu este vorba de a moșteni pământul acesta lumesc. Aici cei duri, cei fără scrupule moștenesc pământul! Ei sunt oamenii care conduc, ei sunt oamenii care au în mâna lor frâul, cuțitul și pâinea, averea și puterea. Moștenirea pământului pentru cei blânzi este alta. La sfârșitul lumii, spune Sfântul Apostol Petru, cerurile vor arde, pământul va fi limpezit prin foc și va fi mai alb decât oasele celor care au murit. Și acest pământ va fi un cer nou și un pământ nou, în care va trăi pururi dreptatea. Acest pământ îl vor moșteni cei blânzi, nu pământul de acum! Pământul de acum e în mâinile satanei, pentru că cei care sunt puternicii zilei nu sunt trimiși de Dumnezeu, nu se gândesc la Dumnezeu, nu se gândesc la cei slabi, decât numai în treacăt, numai cu intenția de a-și face propagandă.

Fericiți cei ce flămânzesc și însetoșează de dreptate, că aceia se vor sătura!

Chiar dacă nu suntem prea buni, chiar dacă nu ne manifestăm bunătatea sau nu practicăm o bunătate reală, totuși inima noastră, interiorul nostru, conștiința noastră ne vorbesc despre o dreptate adevărată. Este dreptatea lui Dumnezeu și inima noastră suferă, însetează pentru această dreptate chiar dacă nu suntem în stare să o realizăm. Poate nici nu ne-o imaginăm cu adevărat. Dacă fiecare dintre noi are un înger și o conștiință, o conștiință care vine de la Dumnezeu, pe care venirea lui Iisus ne-a curățit-o de toată zgura neînțelegerii, atunci este numai în puterea noastră a aplica legea dreptății sau a nu o aplica. In mâna noastră stă această alegere, dacă nu o aplicăm suntem păcătoși. Dar important pentru noi e că aspirăm lăuntric la o dreptate, că aspirăm la o sete către dreptate și că Dumnezeu ne va sătura cândva în dreptatea împărăției Fiului Său, atunci când vor împărați pe pământ adevărul și dreptatea dumnezeiască.

Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui!

Aceasta se adeverește chiar în lumea noastră păcătoasă. Dacă ești milostiv, Dumnezeu te miluiește. Dacă ești bun cu alții, și alții vor fi buni cu tine. Dacă mila ta se manifestă în fapte, vei fi binecuvântat. Și chiar dacă cineva te va critica vreodată, nu va putea să nu recunoască că ești milostiv, iar când vei fi în nevoie, să știi că se va găsi cineva să te miluiască.

Noi spunem că Dumnezeu este drept, dar înainte de a fi drept, Dumnezeu este și bun. Dacă Dumnezeu ar fi numai drept, numai justițiar, în clipa aceasta ar trebui să pierim toți, pentru că suntem plini de păcate, păcătuim tot timpul, și când venim la biserică, peste tot. Nimic nu ne ține în viață din faptele noastre, ci numai mila și iubirea lui Dumnezeu.

Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu!

Dumneavoastră știți foarte bine lucrul acesta. De aceea vă duceți la biserici, la mănăstiri, pentru că știți că acolo sunt oameni curați, care au o legătură mai adâncă cu Dumnezeu, care îl văd. Și v-am spus odată că îmi povesteau monahii despre Părintele Petroniu care este la mănăstirea noastră din Sfântul Munte, la Prodromu, că atunci când se ruga el, pe Sfânta Masă apăreau picioarele Mântuitorului, însângerate. El îl vedea pe Dumnezeu. Pentru aceasta și noi, dacă ne păstrăm inima curată, ori dacă ne-o curățim, vedem pe Dumnezeu într-un fel sau în altul. Dumnezeu poate să-ți vorbească printr-o descoperire, vorbesc de descoperirile adevărate, nu de cele satanice, dar Dumnezeu îți vorbește și prin niște inspirații interioare, prin înțelegeri adânci ale unor taine ale mântuirii.

Mărturisesc că de multe ori m-am rugat și poate din cauza necredinței mele, Dumnezeu nu mi-a împlinit cererea, dar de foarte multe ori rugăciunea mea s-a împlinit! M-am rugat pentru alții, iar rugăciunea s-a împlinit și m-am îngrozit! Ce sunt eu, ca Dumnezeu să asculte rugăciunea mea? Cum spune psalmistul, ce este omul ca să aibă așa cinste, să fie puțin mai prejos decât îngerii [n.n. Ps. 8, 4-5]? Însă nu pentru virtuțile noastre Dumnezeu ne împlinește rugăciunile, ci pentru bunătatea Lui și pentru credința cu care ne rugăm.

Dacă aveți inima curată și vă rugați lui Dumnezeu, El ascultă cererea voastră. Să nu vă rugați niciodată pentru răul cuiva! Cei care fac rău, aceia se duc la vrăjitori. Degeaba ai să te rogi tu la Dumnezeu să facă rău cuiva, pentru că Dumnezeu este bun înainte de a fi drept, și apoi, de unde știi tu că ai dreptate, pentru că tu ești subiectiv! Adeseori avem în față numai interesul propriu și uităm de adevăr și de dreptate.

Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!

Cel mai mare făcător de pace a fost Hristos. El a adus în lume această pace, la Cina cea de Taină, când le spune ucenicilor Săi: „Pacea Mea dau vouă! Nu cum dă lumea, ci pacea Mea dumnezeiască!”. Una este pacea încheiată prin armistiții, prin tratate care sunt rupte în clipa următoare și alta este pacea în Dumnezeu. Toate tratatele încheiate în lume s-au spulberat curând. Au creat războaie și mai puternice decât înainte. De aceea alta este pacea despre care vorbește Mântuitorul aici.

Să știți că vremea comunismului – nu mai vorbesc de persecuțiile romane, care au dat milioane de martiri – a dat și ea milioane de martiri cunoscuți și necunoscuți, cu morminte cunoscute și necunoscute. Au fost oameni care au mers la închisoare afirmând iubirea lor față de Hristos și purtând în inima lor pacea Lui, oameni care, chinuiți fiind, se rugau pentru călăii lor. Și nu au fost cazuri izolate, ci mii și mii de cazuri în care oamenii chinuiți se rugau pentru cei care îi chinuiau, pentru cei care îi țineau în închisori, fiindcă așa spune Mântuitorul, să ne rugăm pentru vrăjmașii noștri!

Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este Împărăția cerurilor!

Toată istoria creștinismului e istoria suferinței. Dintru început și până la sfârșitul lumii acesteia, creștinismul va fi persecutat într-un fel sau altul, violent sau neviolent. Dar nu vor înceta niciodată persecuțiile, pentru că, așa cum am spus la început, creștinul este ca un străin care nu are unde să-și plece capul.

Aceasta este poziția noastră în această lume și vom fi prigoniți, batjocoriți, vor râde de noi și vor spune că suntem nebuni. Și vor spune că suntem mistici, ca și cum misticismul ar fi o crimă, iar crima politică ar fi o virtute. Așa cum se fac astăzi crime politice. Pentru că noi am înțeles exact care este poziția lui Iisus în lumea aceasta și mergem pe calea Lui.

Fericiți veți fi când vă vor ocărî pe voi și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră din pricina numelui Meu!

Este o continuare la fericirea anterioară, pentru că noi, dacă suntem prigoniți, și persecutați, și batjocoriți în lumea aceasta, este pentru numele lui Hristos. Nimeni nu-l batjocorește pe un smintit, orice ar spune, pentru că știe că e smintit. Nimeni nu-l batjocorește pe unul care și-a făcut o viață frumoasă în lumea aceasta. Dar pe noi lumea ne batjocorește, învățații lumii acesteia ne batjocoresc, puternicii lumii ne batjocoresc. Ne batjocoresc și cei mici pentru că nu știu, n-au cunoștință de adevărul credinței. Și totuși trecem prin lume purtând pe frunte această cunună de spini spirituală, mărturisind pe Dumnezeu, rugându-ne pentru lume, pentru pacea lumii, pentru vrăjmașii noștri, pentru cei care ne fac rău și pentru cei care ne fac bine.

De aceea încheie Iisus Hristos:

Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri!

Să căutăm răsplata din ceruri. Să nu căutăm răsplata aceasta de pe pământ. Pentru că orice răsplată în lumea aceasta trece ca o floare. A venit un vânt, a dat o ploaie și s-a scuturat. Numai plata din ceruri rămâne veșnică și ea va încununa fruntea noastră la Judecata de apoi și în viața care urmează după Judecată. De aceea spun: spovediți-vă, împărtășiți-vă, citiți Fericirile și le aplicați! Evanghelia nu este un exercițiu intelectual, nu e un exercițiu de cunoaștere a înțelepciunii lumești, Evanghelia este un exercițiu spiritual de cea mai înaltă valoare. Inseamnă să urmezi pe Hristos.

Am explicat aceste Fericiri ca să înțelegeți care este sensul lor, însă citindu-le acasă și cugetând puțin, veți vedea ce stare de bucurie vă vor trezi în suflet aceste Fericiri și poate și părerea de rău că nu sunteți ca cei pe care Iisus îi fericește. Să știți că dincolo de posibilitatea noastră de împlinire a poruncilor lui Dumnezeu stă harul lui Dumnezeu, iubirea Lui pentru noi. Aceasta nu ne părăsește nici în cele mai grele situații, când suntem asupriți, nici când suntem în păcate grele, dacă din adâncul sufletelor noastre strigăm: „Iisuse Hristoase, arată-mi mie slăvită Învierea Ta!”.

Parintele Gheorghe Calciu – Cuvinte vii

Răspândiți:

Apreciază Încarc...

Similare

« Video: Protest impotriva pasaportului digital de vaccinare la Copenhaga (Danemarca)

Reforma botezului. IPS Calinic: „Se va analiza practica scufundării pruncilor” »

4 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

• 16 ani de la mutarea la Domnul a parintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa | SACCSIV - blog ortodox said, on noiembrie 22, 2022 at 12:15 pm

[…] Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa: Fericirile […]

ApreciazăApreciază

• 17 ani de la mutarea la Domnul a parintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa | SACCSIV - blog ortodox said, on noiembrie 21, 2023 at 6:41 pm

[…] Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa: Fericirile […]

ApreciazăApreciază

• Fericirile | SACCSIV - blog ortodox said, on aprilie 14, 2024 at 10:09 am

[…] Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa: Fericirile […]

ApreciazăApreciază

• „Cred ca Parintele Calciu este unic in lume prin ceea ce a facut” | SACCSIV - blog ortodox said, on noiembrie 21, 2024 at 11:31 am

[…] Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa: Fericirile […]

ApreciazăApreciază

Responsabilitatea juridică pentru conținutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate. Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!

Noutati prin email

Introduceti adresa de emai si abonati-va la stirile acestui blog

Adresă email:

Aboneaza-ma!

Alătură-te celorlalți 7.428 de abonați.

Caută: