III. La început de an nou. Suntem la începutul unui an

nou. De obicei, omul în elept, la încheierea unui soroc de vreme,

se uit în urm i- i face socotelile timpului trecut: face bilan ul

pierderilor i câ tigului i ia înv äminte pentru anul ce a început.

A a trebuie s fac tot cre tinul la acest început de an nou.

In loc de petreceri necre tinésti i ospe e i be ii, este cu-

viincios i datorie s ne facem bilan ul cre tinesc al anului ce a

trecut, ca s vedem în ce m sur ne-am ostenit s corespundem

cu numele ce-l purt m; s ne întrist m pentru vremea pierdut

in p cate i s ne sârguim a r scump ra vremea, prin osteneal

sporit pentru cele duhovnice ti.

Trebuie s recunoa tem cinstit c suntem påc to i, f r

dragoste între noi, ne du m nim, suntem îngâmfa i, neascult -

tori de Biseric, suntem îngloda i în p cate ru in0ase. Toate

acestea i multe altele ca acestea nu se potrivesc cu numele de

cre tin. Trebuie s-o recunoa tem cinstit i s ne par r u de

acest lucru. S ne întrist m, dar s nu ne dezn däjduim. Pen-

tru c Numele lui Hristos, cu care suntem pecetlui i, este un

nume mare i plin de putere. Puternic s izgoneasc draci i

toate uneltirile lor; puternic s vindece nu numai trupul, ci i

sufletul; puternic s ne înnoiasc pe noi cei strica i de p cat i

s ne fac oameni duhovnice ti, cre tini cu adev rat.

Stiti c via a c lug reasc este icoan a vie ii celei des -

vâr ite i monahii se str duiesc s dobândeasc sfintenie

îngereasc chiar din aceast lume, fiind în trup p mântesc.

titi oare care este puterea cu care izbutesc ei s tac acest lu-

cru? Nu cu postul, nu cu privegherea, nu cu s r cia, nici cu

nevoin a cea aspr i cu r bdarea necazurilor. Dar cu ce? Cu

preasfântul Nume al lui lisus Hristos!

A a cum un argintar încrusteazå o piatrå pre ioas într-o

bucat de aur i face o bijuterie; a a au fäcut marii P rin i ai

rug ciunii au încrustat numele lui Hristos într-o rug ciune -

Doamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie te-m

Page 2

462 PARINTELE PETRONIU

pe mine påc tosul"- i purtând-o ca pe o bijuterie, rostindo

adic necontenit, izbutesc ca i cu un talisman minunat s taie

din r d cin tot r ul i s izgoneasc toate uneltirile dr cesti cCe

se ridic asupr -le. Metaniile, pe care monahii le primesc la

cälug rie i le poart necontenit cu ei sunt semnul acestei rugá-

ciuni de putere cu care se ingrådesc permanent. Ele se mai

numesc i sabia Duhului, ar tând prin numire puterea Sfantu-

lui Duh Care lucreaz prin aceast rug ciune i Care înnoieste

din temelie a ezarea l untric a omului. Stin ii, care au izbutit

s deprind me te ugul ei, s-au cur it de toat întin ciunea i

au devenit loc de säl luire a Sfàntului Duh, strälucind ca soa-

rele, inc din trup p mântesc fiind.

Så ne str duim i noi, fra i cre tini, ca în anul ce a înce-

put s ne t iem împrejur omul nostru cel dinl untru cu aceast

sabie a Duhului i s ne ar t m vrednici de preasfântul i

dumnezeiescul nume pe care îl purt m.

Aceasta este i urarea pe care v-o fac de Anul Nou: S ne

ajute Domnul i Mântuitorul nostru lisus Hristos s împlinim

aceasta i cu fapta, spre lauda i r splâtirea noastrå i spre slava

preasfântului S u nume, în vecii vecilor. Amin

ALT CUVÂNT LA ANUL NOU

Cu ziua de azi, am på it pe pragul unui an nou. De ace-

ea, dup datin, v întâmpin cu urarea s ni-l d ruiasca

Domnul la to i imbelsugat in fapte bune, cu s nätate i impli-

nire cre tineasc.

De obicei, oamenii a teapt s rb torile ca s se bucure de

indestulare trupeasc; cre tinul îns le a teapt ca s se îndestu-

leze duhovnice te. lat, i noi ne-am osp at din bel ug din

cele trei zile ale Cr ciunului, trei zile pline de frumuse e ce

reasc i bog ie sufleteasc, iar azi i mai mult, avem tre

Page 3

PREDICI 463

s rb tori într-o zi: t ierea împrejur a Domnului Hristos, Sfân-

tul lerarh Vasile cel Mare i început de an nou.

La opt ile dup na tere, Domnul Hristos a primit po-trivit Legii vechi, t ierea împrejur ca s ne scape de greutatea

Legii i s ne înve e t ierea imprejur cea duhovniceasc a min-

tii i a inimii, cea cur itoare de tot påcatul. Acum vedem

plin tatea smereniei Domnului, c ci la na tere a luat trupul

nostru, iar acum ia asupra-Si îns i trupul de p cat al nostru,

ca s ne înve e deplina smerenie, cea cur itoare de tot p catul.

Tot ast zi pr znuim pe marele Vasile, unul din cei mai

mari ierarhi ai Bisericii i stâlp al Ortodoxiei. Sfânta Liturghie

s vâr it ast zi, rânduielile dup care se conduce via a c lug -

reasc, multe rug ciuni i adâncul de teologhisire dreapt sunt,

împreun cu icoana des vâr it a vie ii sale, zestrea cea scump á

pe care a mo tenit-o Biserica de la marele Ierarh Vasile.

Eu îns îmi cer iertare, dac nu m opresc în cuvàntul de

azi, nici la taina cea mare a täierii împrejur a Domnului, nici la

icoana cea luminoas a marelui lerarh Vasile, ci vreau s v

atrag luarea aminte asupra înv turii pe care Sfântul Apostol

Pavel ne-o d în Epistola sa c tre Tit, pe care am auzit-o ast zi

i care este o foarte bun regul de vie uire cre tineasc.

,In veacul de acum a a så umblâm: in cump tare, dreptate

i evlavie.", zice. Trei cuvinte simple, dar care înm nuncheaz

toate datoriile noastre cre tine ti: cump tarea - c tre noi în i-

ne; dreptatea - c tre aproapele; i evlavia - c tre Dumnezeu.

lat o regul de via cre tin simpl, pe care o putem

u or tine minte; o regul cuprinz toare pe care, mai ales acum

la inceput de an nou, este bine så ne-o reamintim i så ne-o

lu m ca dreptar pentru anul care începe.

Cumpätarea de obicei o în elegem mai ales la mâncare i

b utur; a folosi adic cu dreapt mäsur cele necesare pentru

hrana trupeasc. Proverbul spune despre cumpatare ca este

mama s n t ii, ar tându-ne cât de folositoare i necesar este

cumpåtarea pentru tot omul. i cine nu tie câte boli i pagube

ne aduce necump tarea! Cel necump tat î i este singur du -

man, bagà in gurå un du man, care ii va fura mintea i-l va

Page 4

464 PÅRINTELE PETRONIU

face asemenea, ba i mai prejos decât dobitoacele. i tot pro

verbul zice c lacomul î i sap singur groapa cu din ii, ar tând

c läcomia este potrivnic însä i vie ii. De aceea, cump tarea

este un frâu impotriva celui mai mare du man al mântuiri

noastre, al l comiei, din care se nasc toate relele.

Dar cump tarea nu se opre te numai la måncare i b u-

tur, ci la toate trebuin ele i pornirile noastre trupe ti. Câte

greseli nu face omul din neînfrânarea poftelor! Desfrånarea,

iubirea de argint, mânia i cele asemenea, toate sunt din prici-

na necump t rii. ^i limba trebuie st pånit. Mare r u este o

limb necump tat! Nici o c dere nu este a a de grav, zic På-

ringii, precum este c derea de pe limb. Astfel cump tarea este

dreptarul care pune rânduial de aur în toat via a noastr, ca

pe toate s le folosim, nu pentru împlinirea poftelor, ci dup

trebuint i spre slava lui Dumnezeu, precum zice Apostolul:

,Ori de mânca i, ori de bet i, orice altceva face i, toate s le

faceti spre slava lui Dumnezeu.

Dreptatea, cea de-a doua rânduial pe care ne-o reco-

mand Apostolul ast zi, izvor te din temeiul credin ei noastre

c to i suntem fra i i fii ai aceluia i Pärinte ceresc. Fii sunt

ascult tori de p rin i; deci este drept a împlini toate poruncile

Tat lui ceresc. In acest îngeles au tost drepti pomeni i de Stän-

ta Scriptur: dreptul Simeon, dreptul losif, dreptii loachim i

Ana. Dar dreptatea arat i leg turile dintre noi, dintre mine i

aproapele; dintre mine i ceilal i oameni. Trebuie s m port

cu altul a a cum doresc ca i el s se poarte cu mine. Cu ce

m sur m sor, cu aceea mi se va m sura. Dreptate însemneaza

a respecta bunul fiec ruia, a da fiec ruia ce se cuvine, a nu cere

ce nu se cuvine. Dreptatea este p zitoarea drepturilor iec ruia,

este temelia bunei orânduiri sociale. Fär dreptate nu-i cu pu-

tin buna convie uire dintre oameni. Dac nedreptatea

izvor de nenum rate rele, dreptatea este lege de temelie a co

vietuirii dintre oameni.

Evlavia îndeosebi este podoab a vie ii cre tine. Sunt si

p agâni cumpåta i i drepti, dar evlavio i sunt numai credincio-

ii în Dumnezeu, c ci evlavia ne leag de Dumnezeu. Dar ce

Page 5

PREDICI 465

este evlavia? Inseamn a cunoa te pe Dumnezeu, a-L iubi i a-I

sluji din toat puterea i din tot sufletul. Iubirea de Dumnezeu

este cea mai mare porunc, dar pentru a-L iubi trebuie s -L i

cunoa tem. Cu cât Il cunoa tem mai bine, Il i iubim mai

mult. Un cre tin evlavios cite te Sfintele Scripturi, cunoa teinv t tura cea dreapt a Bisericii, p ze te poruncile, fuge de

r t ciri i supersti ii i credin e pågâne ti. Un cre tin evlavios

tine posturile i s rb torile Bisericii, merge cu bucurie la stinte

slujbe, este p truns de credin i plin de fapte bune. Evlavia

este podoaba cea mai de prer a cre tinului. De aceea zice i

sfântul Apostol Pavel:,Evlavia este de folos întru toate i în

via a cea de acum i pentru cea viitoare" (1 Timotei 4, 7-8). Ea

este podoaba cea mai de pre a cre tinului, regul stânt pentru

toat via a, izvor de toat fapta bun. Cel evlavios este drept

fa de semenii s i i cumpåat în lucruri. Iat de ce Apostolul

ne îndeamn ast zi, ca în veacul de acum, adic în toat via a

noastr, a a s umbl m: în cump tare, cu dreptate i cu evlavie.

Punându-ne inainte aceast regul de via, acum la in-

ceput de an nou, Sfânta Biseric, prin gura marelui Apostol

Pavel, ne îndeamn s nu o uit m de-a lungul anului care a

început i de-a lungul întregii noastre vie i. La început de an

nou, când de obicei oamenii î i fac socoteli i planuri de viitor,

s lu m i noi aceast hot râre, s statornicim în via a noastr

aceast regul: s tr im de acum în cump tare, dreptate i în

evlavie. Str duindu-ne cu mult râvn, precum zice tot Apos-

tolul,,in a teptarea fericirii pe care o n däjduim, la venirea

Domnului i Mântuitorului nostru lisus Hristos", C ruia I se

cuvine slava, cinstea i închin ciunea în vecii vecilor. Amin.