psalmi. Astfel, la mâini este scris,fåclie picioarelor mele este

legea Ta i lumin c r rilor mele"; la ochi scrie,ochii mei pu-

rurea spre Domnul"; la gur »gura mea va gr i în elepciune";

la piept,în inima mea am ascuns cuvintele Tale"; la picioare

pe calea poruncilor Tale am alergat"; la genunchi: »genunche-

le mele au släbit de post."

De-o parte i de alta a celui r stignit se afl opt fiare în-

fricosate, care îii dau asalt cu suli e i cu s gei, strigând:

,Coboar -te de pe cruce! Coboar -te de pe cruce!"; iar numele

fiarelor sunt scrise chiar pe ele: duhul l comiei, duhul curviei,

al mâniei, al iubirii de argin i, al întrist rii, al trândäviei, al

slavei de arte i al mândriei.

Am adus înainte aceasta icoan pentru c ea ne ajut

foarte bine s întelegem cuvântul apostolului c tre galateni:

3..Lumea este r stignit pentru mine i eu pentru lume."

Page 2

496 P RINTELE PETRONIU

Oare ce vrea s spun apostolul când zice:,Eu sunt r s-

tignit pentru lume? F r îndoial c un lucru de tain, pentru

c cel r stignit nu mai poate spune despre sine c este r stignit

si nici apostolul Pavel, noi tim bine c nu a fost vreodat r s-

tignit, ci a murit de sabie.

Ca s ingelegem vorbirea Apostolului, s ne uit m la un

r stignit i s vedem care sunt chinurile lui. intuit de mâini i

de picioare, cel r stignit nu mai poate mi ca i aceast stare ti

m re te îngrozitor chinurile; suferin ele rästignitului sunt în-

sp imânt toare: omul moare pu in câte pu in i vede moartea

cum vine sigur, f r nici o n dejde de izb vire. Nemi care

total, suferin e grozave i moartea, aceasta este starea celui

r stignit.

Lumea, fa de care apostolul este r stignit are mai multe

intelesuri: oamenii ceilal i în afar de noi. Se zice: gura lu-

mii, sau,zice lumea", despre o vorb care circul. Deci prin

lume mai întelegem i mul imea lucrurilor care ne înconjoar,

lumea material, lumea vegetal, lumea animal. ^i mai în ele-

gem prin lume mentalitatea omului legat de cele materiale,

împ timit de lucruri, lumea de p cat. In acest înteles, diavolul

este,st pânitorul acestei lumi" (loan 14, 30), iar Mântuitorul

este Cel ce a biruit lumea (loan 16, 33). In acest din urm

inteles este luat lumea fa de care s-a r stignit Apostolul. A fi

rástignit fa de lume, deci, înseamn a fi nemi cat far de p -cat, a suferi împotriva lui pân la moarte. Din pricina

påcatului din noi, omul este înclinat, trup i suflet, spre lumea

p catului, dore te, pofte te cele frumoase i bune ale lumii.

Trebuie deci r stignit aceast poft p c toasä, oprit, biruit à.

Cum se face acest lucru, ne înva inscrip iile din jurul

c lug rului celui r stignit de care am pomenit la început.Lumea p trunde în noi pe calea simturilor - ochi, urechi,

gust.. i tr ie te în noi prin cugetele, vorbele i faptele noas-tre. Pe toate acestea trebuie s le p zim de duhul lumi. Cum?

Veghind la ferestrele simturilor ca s nu intre moartea prin ele,ci ochii s fie pururea spre Domnul, în inim s tie ascunse

cuvintele Domnului, picioarele s umble pe calea virtu ilor,

Page 3

PREDICI 497

cäl uzite de legea Domnului, gura s gr iasc dumnezeiasca

intelepciune, iar urechile s fie surde la strig tul fiarelor celor

infrico ate ale patimilor care ne someaz:,pogoar -te de pe

Cruce!"

Dac astfel se r stigne te omul fa de lumea påcatului:

impotrivindu-i-se, nelucràndu-l, apoi lumea cum se poate r s-

tigni fa de noi, pentru c noi vedem c cel r u ne asalteaz cu

sulite i cu s ge i, ca cele opt fiare de pe icoan, silindu-ne s

ne coborâm de pe Cruce. Lumea de päcat n v äle te peste noi

prin toate sim urile: v z, auz, miros, gust, pip it; cum så o

r stignim, s o stävilim, s nu mai n väleasc asupr -ne?

Sfântul Apostol Pavel spune c,toat f ptura suspin a -

teptànd izbävirea" (Romani 8, 22). Pe de alt parte noi tim c

toat faptura la început a fost,bun foarte i deci nu poate fi

prin sine pricin de p cat. Nu lumea este rea, ci întrebuin area

eis nu din afar vine r ul, ci din mine. Lucrurile din afar sunt

numai paravanul în dosul c ruia se ascunde vr sma ul, pentru

a trezi pornirile påtima e din mine. De obicei omul nu între-

buinteaz lucrurile în cadrul rånduit de Dumnezeu, ci p ima;

nu m nânc pentru între inerea trupului, ci cu l comie i altele

asemenea, adic leagå de în elesul simplu al lucrurilor în ele-

suri p tima e, cum zice acela i sfånt Maxim. Trebuie deci s

desfacem de lucruri aceste în elesuri påc toase i atunci ele nu ne

mai sunt prilej de p cat, de ispit, ci dimpotriv, ele iînsele ne

pová uiesc spre Dumnezeu, c ci i cu acest rost a creat F c to-

rul lumea: s fie spre trebuinfele vie ii påmånte ti, dar i scarà

care duce la cele cere ti. Deci dac noi ne-am r stignit fa de

lume, descoperim c deja lumea este rástignit ta ä de noi.

,lar mie s nu-mi fie a m l uda cu altceva", zice aposto-

lul,,f r numai cu Crucea Domnului, prin care lumea este

r stignit pentru mine i eu pentru lume" (Galateni 6, 14).

Crucea Domnului este deci aceea cu care noi putem sàvàr i

aceasta îndoit r stignire, a noastr i a lumii. De aceea, Apos-

tolul se laud cu ea i Mântuitorul ne înva cà nu putem

merge pe urma Lui decât purtând Crucea. Via a cre tinà este

viat de r stignit. Dar pân s fi r stignit pe Cruce, trebuie

Page 4

498 P RINTELE PETRONIU

mult vreme s purt m Crucea, s ne lupt m cu r ul pân la

sânge, s ne lupt m cu duhurile cele rele, s räbd m multe

necazuri, îndreptând toate lucr rile sim urilor i ale min ii spre

cele bune, cum ne înva stihurile din psalmi, în icoana cälug -

rului r stignit. Rästignirea vine abia la urm, iar când am ajuns

acolo, izb virea este aproape: Mântuitorul st cu cununile în-

tinse, gata s încununeze pe cel biruitor. Crucea este semn de

lupt, dar totodat de biruin i de încununare. De care s ne

învredniceasc i pe noi Domnul cu harul i cu puterea Sfintei

Sale Cruci. Amin.

PURTAREA CRUCII

Cine voie te s vin dup Mine s se lepede de sine, s

î i ia crucea i s -Mi urmeze" (Marcu 8, 34).

Tan rului bogat Mântuitorul îi spune:,Dac vrei s fi

desävâr it...." (Matei 19, 21), iar în Evanghelia de mai sus:

,Dac cineva voie te..." De unde se vede c Mântuitorul nu

constrange, nu oblig pe nimeni s Il urmeze, respect liberta-

tea omului, ci numai invit:,,Dac voie ti..."

Vedem ins c El vorbe te i altfel: Porunc nou vä

dau... Aceasta v poruncesc...", spune ucenicilor înv ându-i

porunca dragostei (loan 15);,Mergi i få asenmenea" (Luca 10,

37), ii porunceste învá torului de lege, îndemnându-l så ur-

meze samarineanului milostiv; tot a a porunce te el ucenicilor:

Päzi i-v de aluatul fariseilor" (Matei 16, 6).

Acest dac, pe care il folose te Mântuitorul când este

vorba de urmarea sa, nu cumva arat c aceast urmare nu-i

necesar, nu-i obligatorie i c ne putem lipsi de ea?

Cu adev rat Domnul nu sile te pe nimeni s -l urmeze;

Nu te silesc s vii dup mine, dar cine se va ru ina de mine

acum, în acest veac, i Eu m voi ru ina de el când voi veni

întru slava Mea; i dac m voi ru ina de tine atunci, nu ai

Page 5

PREDIC 499

narte cu Mine, nu vei intra cu Mine în via; i-ai pierdut su-

fletul. ^i dac l-ai pierdut mai bine cra s nu te fi n scut, nici

toat lumea de-ai avea-o nu o po i da în schimb pentru el."

Deci sunt liber sä-L urmez sau nu, dar dac nu o fac îmi pierd

sufletul i nimic nu am mai de pre decât el. Deci urmarea lui

Hristos este obligatorie, din punctul nostru de vedere i în

interesul nostru cel mai mare.

Cum s o facem, ne spune Mântuitorul mai departe. In

primul rând sä te lepezi de Sine. Dar ce este acest sine? Omul

este creat dup chipul lui Dumnezeu, icoan vie a lui.,,Ai v -

zut pe fratele t u? Ai v zut pe Dumnezeu", a a ziceau Pärin ii.

Omul nu e creat pentru sine, ci pentru LDumnezeu. Tot ce nee

face neasem n tori cu Dumnezeu acesta-i sinele de care trebuie

s ne lepäd m. Sinele este omul de p cat, haina murdar a

påcatului, hainele de piele pe care le-a îmbr cat omul dup

c dere. Pentru a urma Domnului, trebuie lep dat acest sine,

trebuie s fi gol ca Adam înainte de c dere.

In al doilea rånd, sä-ti iei crucea ta. Crucea are multe în-

elesuri. Unul din ele rezult din întrebuin area ei de alt dat

ca unealt de tortur i moarte. In acest înteles crucea înseam-

n suferin, chin, durere, moarte. De ce urmarea Domnului

nu se poate f r cruce? Sinele de mai sus e mai mult decâto

hain pe care o po i dezbr ca; este un buboi, o putreziciune

infipt în fiin a noastr; deci nu o putem lep da ca pe o hain,

ci trebuie t ietur, opera ie, pentru a putea fi înl turat. Si orice

t ietur doare, este o suferin. ^i fiindc stric ciunea nu-i la

toi aceea i, nici crucea nu-i la fel pentru toi, ci fiecare î i are

crucea sa.

Apoi, sã-Mi urmeze Mie. Nenum rate sunt tr säturile

icoanei celei Dumnezeie ti. Mântuitorul îns a st ruit asupra

câtorva, pe care trebuie så le urm m:,Inv a i-v de la Mine c

sunt blând i smerit cu inima!";,Fii stin i ca i Tat l vostru

cel ceresc!";,lubi i-v unii pe al ii a a cum i Eu V-am iubit pe

Voi..

Page 6

500 PÅRINTELE PETRONIU

Aceasta-i urmarea lui Hristos: osteneal, nevoin pentru

a înl tura din via a noastr tot ceea ce ne desparte de El si a

urma icoana stinfeniei Lui pentru a agonisi asem narea cu El.

Deci Crucea este inevitabil, nu o putem ocoli. Omul in

necaz i în suferin, tiind aceasta, zice cu un fel de resemnare:

Ce s faci? Asta-i crucea mea, n-am încotro! Un fel de pacoste

de care nu putem sc pa. Oare a a s fie? Sunt suferinte pe care

omul le prime te bucuros, pentru a sc pa de un r u mai mare,

pentru a ob ine un bun dorit. Câte nu rabd omul pentru s -

n tatea lui! Crucea este inevitabil, dar purtarea ei ne este de

mare folos, este în interesul nostru cel mai vital s o ducem,

pentru c ne cur de p cate i ne stinte te, o merit m pentru

a ne isp i p catele f cute i ne deschide por ile raiului, ca tâl-

harului.

Numai purtând crucea putem intra în Rai: crucea este

cheia raiului. Tinându-ne strâns în urma Domnului cu Crucea

vom fi mereu împreun cu El,,,Unde sunt Eu acolo va fi i

sluga mea", zice E

Numai pentru Hristos Crucea a fost nem surat de grea,

El era nevinovat i Crucea era împov rat cu toate p catele

lumii i El a suferit pentru to i. Crucea noastr îns este dato-

rie pentru p cat, dar i cale de fericire ve nic i deci nu mai

este o spaim, ci un bun dorit i de mare trebuin i folos.

Apoi crucea noastr este i u oar. De când Hristos S-a

rástignit pe Cruce, Crucea mea nu mai este grea, c ci Hristos a

d ruit Crucii toat puterea Sa. ^i prin aceasta, Crucea pe care

o port m stinte te, m înt re te, m preface. De aceea ne mi-

nun m zicând:,Mare este Doamne, puterea Crucii Tale! Ea a

f cut din pescari apostoli i din p gâni mucenici... "

i mai

mult: Crucea este arm asupra diavolului, care se îngroze te i

se cutremur, nesuferind puterea ei; Crucea z d rnice te i

nimice te toat lucrarea celui potrivnic. De aceea, s ne bucu-

r m de Cruce!,lar eu nu am cu ce m l uda mai mult, decät

cu Crucea Domnului", zice marele Pavel. i ne l ud m cu ea

primind i r bdând cu bucurie toate încerc rile ce vin peste

Page 7

PREDICI 501

noi, tiind ca

noi, tiind c prin ele ne agonisim bucuria cea negräit. a vie ii

vesnice.

Sã ne însemn m cu Crucea în toate împrejurärile vie ii.

ingr de te-te cu Sfänta Cruce ca precum un scut, ne îndeam-

n Sfantul Efrem Sirul, pecetluie te-ti cu ea m dularele i

inima. $i nu numnai cu mâna s te însemnezi cu semnul crucii, ci

si cu mintea pecetluie te- i cu ea orice îndeletnicire a ta, i intra-

rea i ie irea din orice vreme, i ederea i scularea i patul i

orice slujire ai face, pecetluie te-o mai întâi cu semnul crucii."

^i s o purt m cu mult bucurie i recuno tin fa de

Màntuitorul iubit, care a purtat-o pentru p catele noastre i

ne-a läsat-o ca pe cel mai de pref dar f cut prietenilor s i. i te

imb rb teaz în suferintele vie ii:,Hristos a suferit atâta pen-

tru mine i eu s nu rabd cât de pu in?" ^i când vräjma ul

n väle te cu ispitele, prive te Sfànta Cruce i zi:,Doamne s

nu fiu nep s tor v zând Crucea Ta!

,Crucea Ta, Doamne, via i înviere este pentru popo-

rul t u..."