Adeseori vedem pe Sfântul loan Botezätorul zugrävit pe

icoane avànd aripi ca de înger i în mâini tinându- i capul t -

iat. Aceast înf ji are vrea s ne aduc aminte de chipul

ingeresc al vie ii sale i de sfår itul mucenicesc cu care i-a în-

cununat via a Sfântul loan.

Toat via a sa, înc din pruncie, Sfåntul loan a tr it via

pustniceasc. Inc înainte de na tere arhanghelul Gavriil ves-

te te Sfåntului Zaharia:,C va fi mare înaintea Domnului, vin

i bäutur be iv nu va bea i va fi plin de Duh Sfànt din pån-

tecele maicii sale." Sfântul Evanghelist Matei ni-l infaiseaz

îmbr cat cu hain de p r de c mil i încins cu curea, tr ind în

pustia lordanului i hr nindu-se cu l custe i cu miere s lbati-

c. A a de sus s-aa ridicat prin via a sa pustniceasc, încât

Page 2

492 PARINTELE PETRONIU

Mäntuitorul il nume te mai mare decât toti proorocii i mai

mare decât toti cei n scuçi din femei. Mare prooroc, pentru cã

a v zut cu ochii pe Mesia cel dorit i L-a botezat în lordan:

mare pustnic. pentru cà a dus via de des vâr it sfintenie, in

feciorie, in post neîntrerupt, în nevoin å i necontenit rug ci-

une. De aceea poart aripi ingere ti, pentru c în trup fiind, a

ajuns pe îngeri cu stin enia.

Pentru înalta sa sfin^enie, Biserica îl pråznuie te de mai

multe ori pe an: la 23 septembrie - z mislirea; la 24 iulie

na terea; la 7 ianuarie ziua numelui; la 24 februarie i 25 mai

aflarea capului; iar ast zi, 29 august - står itul mucenicesc,

prin t aierea capului. De aceea ast zi se cuvine s ne aducem

aminte de moartea marelui prooroc i s lu m hranä duhovni-

ceasc pr znuind mucenicescul s u sfår it.

In vremea aceea, peste ludeea st pânea Irod Agripa, fiul

lui Irod, uciga ul de prunci, rege lacom i desfrånat. Dup ä ce

träise o vreme cu sojia sa legitim, o alung luând de so ie pe

Irodiada, femeia fratelui s u Filip, s vâr ind îndoit fär delege:

ucidere i desfrânare. Marele prooroc, care nu se ru ina s nu-

measc pe farisei i saduchei pui de vipere, mustr public pe

Irod:,Nu fi se cade, îi zice, s ai pe femeia fratelui t u Filip!

Ca s scape de mustr ri, Irod închide pe loan în temni i l-ar

fi omoråt f r amânare, dac nu s-ar fi temut de popor, care

socotea pe loan mare prooroc. Dar într-una din zile, Irod a

gasit prilej potrivit. Pr znuindu- i ziua na terii, f cu mare os-

pat. In toiul petrecerii, când to i erau ame i i de båutur, fiica

Irodiadei vine în sala de osp t i joac înaintea mesenilor i a

lui Irod, c ruia ii pl cu a a de mult, încât i fåg duie te s -i dea

orice pån la jum tate din împ rä ie. îndemnat de vicleana sa

mama, juc toarea cere capul lui loan: D -mi acum pe tipsie

capul lui loan." S-a întristat Irod auzind de aceast cerere, dar

pentru c se jurase, a trimis cál ul în temnit i i-a adus pe

tava, ca pe o mâncare, capul lui loan, care i atunci mustra pe

cälául desfrânat:,Nu ti se cade s ai pe femeia fratelui t u"

Page 3

PREDICI 493

De aceea Sfântul Ioan este zugrävit pe icoane avându- i

capul în mâini, pentru c limba lui, chiar i dup t ierea capu-

lui, nu a încetat a mustra f r delegea lui Irod.

in una din cânt rile s rb torii de ast zi se spune a a:

Slävit t ierea Merg torului înainte a fost o rânduial dumne-

zeiasc." ^i care a fost aceast rånduial o spune cântarea mai

departe:,,Ca s propoväduiasc i celor din iad venirea Mántu-

itorului."

Toti proorocii vestiser venirea Mântuitorului, dar ei

plecaser din lume cu dorul neîmplinit, c nu avuseser ferici-

rea s -L vad. Numai Sfåntul loan a avut aceast mare bucurie,

el vine îndat înaintea Domnului, este înainte-merg tor, lucea-

t r înaintea Soarelui, sfe nic înaintea Luminii. El Il arat

oamenilor cu degetul:,lat Mielul lui Dumnezeu, Care ridic

p catul lumii." ^i se învrednice te s pun mâna pe cre tetul

Domnului la lordan. Dar Ioan este înaintemerg tor al Dom-

nului nu numai pe p mânt, ci i dup moarte. Cum? Pânä la

venirea Domnului, to i sfintii Vechiului Testament, patriarhii,

proorocii, dreptii, dup moarte au mers în iad. Pägânii nu

tiau de rai; ei tiau c to i cei ce mor merg în infern. Patriar-

hul lacov spune fiilor, când ii trimite în Egipt dup merinde:

De ve i pierde i pe Veniamin, ve i pogori cu întristare

c runtetele mele în iad" (Facerea 42, 38). ^i Sfântul loan Bo-

tez torul, dac a murit, sufletul s u tot în iad a mers. Când

loan era în temni, a trimis pe ucenicii s i la Domnul s -L

întrebe:,Tu e ti Cel ce va s vin sau pe altul s a tept m?" cu

aceasta a voit s -L întrebe:,Tu Insu i vei s ne sco i din iad

sau vei trimite pe altcineva?" ^i a înteles loan c Insu i Dom-

nul Hristos va coborî în iad s slobozeasc pe cei lega i i de

aceea mergând a vestit mai înainte celor din iad c izb virea

este aproape. A a a fost loan înaintemerg tor al Domnului

Hristos i la cei din iad; aceasta a fost rânduiala dumnezeiasc

i anume ca el s moar înaintea Domnului.

Dar aceast dumnezeiasc rånduial mai ascunde o tain.

Prin ce oare s-a învrednicit loan s fie numit Prieten al lui

Hristos i mai mare decât toFi oamenii? Prin sfin enia vie ii,

Page 4

494 P RINTELE PETRONIU

prin cur ia i fecioria sa. Stântul loan Evanghelistul, ucenicul

pe care il iubea Domnul, era feciorelnic; tot a a se c dea så fie

si prietenul Domnului. Prin infrånare, post i cur ie, Sfåntul

loan se face asemenea ingerilor i moare mucenice te pentru c

a mustrat läcomia, dezm ul i necurä ia. Cel asemenea C

ingerii cú cur ia este ucis de un rege i o irodiad desfrånat:

cel ce nu cunoa te nici gustul vinului, moare ucis în timpul

unei petreceri cu l comie i betie. Ce întelegem de aici? Asa

cum frumusetea unui lucru apare mai luminat în fa a urå eni

ei, a a cum lumina este mai puternic al turi de întuneric, tot

a a sfâr itul mucenicesc al marelui loan, ucis de un rege des-

frânat în timpul unei petreceri, arat i mai mult frumusetea

virtu ilor lui. Moare proorocul cel mult înfrânat, ucis la o pe

trecere ca s ne arate i mai puternic urâ enia l comiei; este

ucis de ni te desfrâna i cel preacurat, ca s ne arate i mai mult

frumusetea fecioriei. Prin cur ie i înfrânare Ioan se face înger

in trup; be ia i desfrânarea lui Irod a dus la f r delege i ucidere. De aceea l comia cu be ia i desfrânarea sunt izvorul

tuturor relelor. Petrecerea cu be ie i joc care a t iat capul lui

loan face acela i lucru întotdeauna i în vremea noastr, l sând

dup sine mor i i r ni i ca pe un câmp de b taie. Oare nu

vedem acest lucru i în zilele noastre? Ins mai mare este nu-

m rul mor ilor i r ni ilor pe care nu-i vedem. Be ia i

destrânarea, spunea un om de tiin, mai mult decât toate

celelalte p cate aprovizioneaz regulat casele de nebuni. C ci

dupå aceste p cate urmeaz idio enia, tâmpenia i nebunia carese mo tenesc din neam în neam, peste cei ce tr iesc in desiianari i be ii. Destr mare trupeasc i întunecare de minte n

acest veac, iar în veacul viitor întunericul i munca ve nica.Din pr znuirea sfår itului mucenicesc al Sfântului loan

Botez torul se cade s nu uit m câteva lucruri: petrecerile cu

bepii i jocuri sunt pricin de multe i grele päcate, c ci acotoeste de fa diavolul, tat l r ut ii, s fugim deci de ele ca de

necuratul; cine pr znuie te s rb torile i ziua numelui cu petreceri i be ii se aseam n cu Irod uciga ul i desfrånatul;

noi, dimpotriv, s cinstim pomenirea sfintilor cu cumpätare

m rul

Page 5

PREDICI 495

rug ciune; cele mai frumoase podoabe ale vie ii cre tine sunt

înfrânarea i cur ia, care ne fac asemenea cu îngerii. Cu aces-

tea Sfåntul loan s-a fåcut mai mare decât toi oamenii, înger

pämantesc. Cu ele sã-l cinstim i noi de ziua mor ii lui i cu ele

s ne impodobim in toate zilele vie ii, ca s ne facem ca i el i

prieteni ai Domnului i împreun mo tenitori i st t tori

la ospä ul cel ve nic al Împär iei Cerurilor. Amin.

noi