Ucenicii nu intelegeau aceste cuvinte, dar presimteau c se

apropie vremuri de grele incerc ri i mergeau t cu i i apàsa i

Page 2

PREDIC 399

de ganduri. Deodatà un strig t intrerupe t cerea:,lisuse, Fiul

lui David, miluieyte-må!" Un orb care cer ea láng cale, auzind

cå trece pe acolo lisus Nazarineanul, a început a striga din r s-

puteri. Lumea il certa sà lacá, dar el striga mai tare:,Fiul lui

David, miluie te-ma!" Mântuitorul porunce te s fie adus or

bul la Sine i-I inureab:,Ce voie ti s -ti fac?", iar el ráspunde:

Sa vàd." Atunci lisus ii zice:,,Vezi, credinta ta te-a mântuit",

i indat orbul a våzut

VäzAnd minunea, multimea s-a minunat, ca de atátea

ori. $i cum s nu te minunezi când cineva zice unui orb:

.vezi! i vede, unui olog,mergi! i merge, unui mort,ridic -

te! i înviaz! Totu i mulçimea va uita repede de minunea

aceasta, ca i de multe altele, pentru c peste pu ine zile va

striga,Rästigne te-L!" pe fåc torul de minuni. De aceea socot

c Mântuitorul a fåcut aceastå minune mai ales pentru ucenicii

Säi i cu un tâlc deosebit.,Vedeti, parc ar fi voit El s spun

ucenicilor: vede i pe omul acesta cum strig? A a s Mä chema i i

voi in necazurile care vor veni i Eu vä voi izb vi degrab."

Adeseori Mântuitorul Se reträgea cu ucenicii în locuri fe-

ritede lume i-i învä a cu însä i pilda Sa cum s se roage. ^i

cånd ei au cerut anume:,Doamne, inva ä-ne cum så ne ru-

gam, le-a dat dumnezeiasca rugäciune Taäl nostru. Mai ales

acum, ins, înaintea sfintelor Patimi, tiind Domnul släbiciu-

nea firii omene ti, îi îndemna i-i înva a cum s se roage, ca s

se int reasc cu puterea cea nmare a rug ciuni.

Si i-a înv at Domnul cu pilda judec torului nedrept.

Era un judec tor, care nu se temea de Dumnezeu i nici de

0ameni nu se ru ina i la el a venit o femeie s rac s -i fac

dreptate. La început nici n-a luat-o în seam, dar fiindc vädu-

va nu inceta sup rându-l, a zis judec torul: De i de

Dumnezeu nu m tem i de oameni nu må ru inez, totu i voi

1zbávi pe v duvä ca s nu m mai nec jeasc.",Auzi i ce zice

judec torul nedreptä ii?, a adäugat Domnul.,Oare Dumnezeu

nu va izbävi pe ale ii S i, care strigå c tre El ziua i noaptea?

Zic vou, ii va izbávi degrabä", a incheiat Domnul. Inv tura?

Page 3

400 PÅRINTELE PETRONIU

Sã strigati necontenit c tre Domnul, ziua i noaptea în vreme

de necaz, i El vä va auzi i v va izb vi degrab.

^i iar i i-a înv at Domnul pe uceniCi despre rug ciune.

S-au suit la templu doi oameni s se roage: un vames i un

fariseu. Fariseul fålos se ruga mai mult l udându-se pe sine i

zicând:,Multumesc, Doamne, c nu sunt p c tos ca ceilal i

oameni i nici ca acest vame: postesc, dau zeciuialä." lar va-

me ul smerit, neindr znind nici ochii s -i ridice la cer, se bätea

in piept zicând:,Dumnezeule, milostiv fii mie p c tosul!P

,Adev r v zic, încheie Domnul, acesta s-a coboråt la casa sa mai

indreptat decât acela." Ruga i-vå cu inim umilit i cu smerenie

ca vame ul, a voit s ne înve e Domnul cu aceast pildã.

La pu in vreme dup aceste învä turi, Domnul mergea

spre lerusalim pe drumul lerihonului i, precum am v zut din

Evanghelia de ast zi, I-a ie it înainte orbul care striga din r s-

puteri:,,Iisuse, Fiul lui David, miluie te-må!" i pe care îndat

-a miluit, redându-i vederea.

In lumina invä turilor de mai sus întelegem i mai bine

tàlcul t mäduirii orbului. Prin pilda judecätorului nedrept i

prin cea a vame ului, Mântuitorul înväjase pe ucenici s se

roage cu statornicie ca v duva i cu zdrobire de inim ca vame-

ul. Voia dumnezeiescul Invä tor så le arate mai viu c o astfel

de rug ciune nu r mâne niciodatå fär r spuns i le-a ar tat

prin minunea orbului, vindecându-l imediat.

Din st ruin a v duvei, din smerenia vame ului i din

strig tul orbului, sfin i i mari nevoitori ai pustiei, pustnicii,

au me te ugit o preafrumoas rug ciune:,lisuse, Fiul lui

Dumnezeu, miluie te-m!",,lisuse miluie te-m pe mine påca-

tosul!",,lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluie te-m pe mine,

p c tosul!" E rug ciunea umilit a vame ului, rugåciunea sta-

ruitoare a v duvei, rug ciunea plin de foc a orbului. Aceast à

rugáciune au indr git-o pustnicii i e hrana lor cea tare. E ru-

gaciunea cea necontenit a vie ii duhovnicesti, rugäciunea care

tine lumea. C zice tradi ia duhovniceasc acest lucru minunat

c în pe terile t inuite ale Sfåntului Munte Athos vie uiesc

tiuti numai de Dumnezeu apte pustnici, care de-a pururi se

Page 4

PREDICI 401

indeletnicesc cu aceastà rugàciune. Prin purtarea de grij a lui

Dumnezeu, numàrul lor nu se împu ineazä niciodat, c ci la

trecerea din viapà a unuia, altul ii ia locul. Pentru via a cea

stantà a celor apte pustnici i pentru rugäciunea lor neincetat

ine Dumnezeu lumea.

Am gre i dacà am socoti c numai pustnicii i monahii

se pot ruga cu aceastà rugåciune. To i pravoslavnicii cre tini

sunt chemaji s-o rosteascà. potrivit cu îndemnul Sfintei Evan-

ghelii:.Ruga i-và neincetat! S-o rosteasc cu limba, cu

mintea. i stànd. i umblànd. la tot lucrul i în toat vremea.

Asa ne inva Stin ii Pärin i ai Biserici. To i s se osteneasc,

dupå putere, cu aceast rugàciune, m car de ar fi cople i i de

griji, risipi i i legati de lucrurile påmânte ti. Când ne culc m,

cea din urmå mi care a limbii i a min ii s tie stin it cu aceas-

tà dumnezeiasc rugàciune: Doamne, lisuse Hristoase, Fiul

lui Dumnezeu, miluie te-m pe mine p c tosul!" Sculându-se

din somn, cel dintài cuget s fie c tre Hristos, aducându-i ca o

pårgà a zilei aceast stin it rug ciune. Cäci se cuvine ca mai

inainte de orice gànd s ne sfin im mintea cu preadulcele Nu-

me al Màntuitorului Hristos.

Despre folosul acestei rugäciuni i despre roadele ei cele

minunate nu ne-ar ajunge vremea a spune: este curä ire a ini-

mii, izgonire a dracilor, izbävitoare de påcate, t mäduire a

sufletului i a trupului, dobândirea darurilor Sfåntului Duh. În

sCurt, aduc toare de tor binele, prin puterea preasfàntului

Nume al Màntuitorului lisus Hristos.

lubite frate, incearc så aprinzi în inim focul acestei ru-

gaciuni. E a a de simplä i u or de tinut minte. Rugiciunile

lungi sunt greu de inv at pe de rost; acecasta inså este a a de

scurta. Si numai o datà de o auzi o tii minte:,Doamne lisuse

Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie te-m pe mine påc to-

sul! Zi-o càr mai des i mai cu c ldurà. Si când lucrezi cu

mainile i când e ti pe cale, când te culci i cànd te scoli. Zi-o

cat mai des, neîncetat. Dar nu o rosti oricum, ci cu statornicia

vãduvei, cu smerenia vame ului i cu c ldura orbului de la

Page 5

402 PARINTELE PETRONIU

lerihon. $i fii încredin at cà vei fi degrab izbävit din toatä

nevoia i necazul. Amin.