[…]”Acum mai este tot datoria noastră a cunoaște care sunt acele rele care aduc osândă veșnică, ca să

învățăm pe oameni a se feri de dânsele. Ele sunt multe și de multe feluri, însă noi ne mărginim la una în

care de va cădea omul toate celelalte rele le va urma fără mustrare de conștiință. Toată hula împotriva

persoanei Fiului Omului se va ierta, numai hula împotriva Duhului Sfânt nu se va ierta în veci, a zis Însuși

Mântuitorul Hristos. Așadar, cel mai mare păcat este defăimarea învățăturilor cuprinse în TestamentulVechi și Nou, care ne învață cunoștința de Dumnezeu și virtutea, căci insuflate de Duhul Sfânt sunt.

Defăimarea învățăturilor Domnului nostru Iisus Hristos scrise de cei patru evangheliști.

Defăimarea scrierilor și învățăturilor Sfinților Apostoli. Disprețul către cele șapte sfinte taine rânduite de

Însuși Mântuitorul Hristos prin Sfinții Apostoli. Hulirea împotriva orânduielilor bisericești întocmită de

Sfinții Părinți în sfintele soboare prin insuflarea Duhului Sfânt, pentru însuși mântuirea sufletelor noastreși pentru fericirea noastră spirituală și pământească. Căci toate ne învață a lucra virtutea, spre a ne

apropia de Dumnezeu. Toate câte s-au scris, spre învățătura noastră s-au scris, și toată Scriptura de

Duhul Sfânt este insuflată, a zis marele Apostol Pavel. De aceea oricine se împotrivește rânduielilor și

învățăturilor Bisericii și moralei creștine, Duhului Sfânt se împotrivește; și cine va huli împotriva Duhului

Sfânt în veci nu se va ierta. Și vai! Cât de mâhnit este sufletul meu când văd cât de mulți hulitori sunt

astăzi împotriva acestora: ba unii au fală a defăima Biserica, formele și moralul ei, iar pe strămoșii noștri

care au făcut sfinte mânăstiri și biserici, în care se săvârșește jertfa Fiului lui Dumnezeu, pentru iertarea

păcatelor și mântuirea sufletelor noastre, și le-a înfrumusețat cu felurimi de așezăminte pentru faceri de

bine, și le-a înzestrat cu mari venituri, spre slava lui Dumnezeu și le-a sprijinit cu mari jertfe, a nu fi

prădate de păgâni, precum și pe mai marii bisericii care au scris cărți morale prin care ne învață virtutea

și toată fapta bună, și dintre care unii s-au jertfit pentru credință și pentru patrie, ei îi numesc proști și

neînvățați, și ei pentru că se cred procopsiți, defaimă tot, vor să ruineze tot; și prin sofismele lor logice

se silesc a amăgi pe cei slabi în credință, ba chiar și pe cei mai aleși, prin amenințări de dispreț.

Fraților preoți! Răceala care se vede asupra credinței, după disprețul ce se vede asupra Bisericii

Ortodoxe, asupra rânduielilor și moralei ei, către religie și către persoanele bisericești, putem crede

cuvintele marelui Apostol Pavel care zic: „Vor veni vremuri cumplite când învățătura cea sănătoasă nu o

vor primi, ci după poftele lor își vor alege învățători. Aceștia vor fi – a zis marele Apostol – clevetitori de