|
|
Programul Liturgic
|
- Miercuri: 9 februarie
⁞ 18:00 – Vecernia și Litia
- Joi: 10 februarie
⁞ 07:00 – Ceasurile și Sfânta Liturghie
→ Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie
- Sâmbătă: 12 februarie
⁞ 18:00 – Vecernia și Litia
- Duminică: 13 februarie
⁞ 08:00 – Utrenia și Sfânta Liturghie
→ Ap. II Timotei 3, 10-15; Ev. Luca 18, 10-14; glas 1, voscr. 1
→ Duminica a 33-a după Rusalii (a Vameșului și a Fariseului)
→ Sfântul Cuvios Martinian
→ Sfinții Apostoli și Mucenici Acvila și soția sa, Priscila
→ Sfântul Ierarh Evloghie, patriarhul Alexandriei
|
|
|
|
|
|
|
|
Sfinții Varsanufie și Ioan
|
|
“Sfântul Varsanufie cel Mare și Ioan Prorocul au trăit în timpul secolului al VI-lea, în timpul domniei împăratului Iustinian I (483-565). Ei au dus o viață ascetică în mănăstirea Avvei Seridus (Serid sau Serida) din Palestina, lângă orașul Gaza. Din chilia lui, el a povățuit obștea mănăstirii prin intermediul cuviosului Serid, egumenul acesteia, singura persoană care îi deschidea ușa chiliei."[...]
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
"Cel întru sfinți părintele nostru Fotie cel Mare (Fotios/Photios în greacă Φωτιoς sau Fotius/Photius în stil latinizant), Patriarh al Constantinopolului (între 858-867 și 877-886) este considerat ca unul dintre cei mai mari ierarhi constantinopolitani. Pomenirea sa se face pe 6 februarie.
Sfântul Fotie a fost condamnat la Sinodul tâlhăresc din 869-870, dar al IV-lea Sinod de la Constantinopol a stabilit reașezarea sa pe tronul patriarhal. Deși a fost acuzat că a provocat „Schisma fotiană”, a fost recunoscut ca un mare făcător de pace al acelei perioade. S-a împăcat cu patriarhul Ignatie (cel care dealtfel l-a recomandat ca succesor la moartea sa, în 877)."[...]
|
|
|
|
|
|
|
Recomand o stare de prezență continuă
Părintele Arsenie Papacioc
|
Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Dacă ne despărțim de marea unitate, suntem pe poziție de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o poziție de trăire. Pentru că tragedia întregii lumi trebuie plânsă ca propriile noastre păcate. Și starea de rugăciune înseamnă o stare de prezență.
|
Nu există nicio pierdere (oricare ar fi) mai mare ca pierderea timpului.
Astăzi, da, astăzi, nu mâine, fă ceva din făgăduințele tale.
|
|
|
Grup Whatsapp: cereți detalii la biserică
|
|
|
|
|
|
|
