SFÂNTUL ILIE

LA VECERNIE

La Doamne strigat-am... cântăm Samoglasnica zilei din Triod de 2 ori, fără Mucenicină și 3 podobnice din Triod, apoi ale praznicului 3 și ale Arhanghelului 3. Stihirile praznicului, glas 4, însuși glasul:

În luna a șasea, trimis au fost Arhanghelul la Fecioara cea Curată, și zicându-i ei să se bucure, bine i-a vestit, că Izbăvitorul dintr-însa va să iasă. Deci cu credință primind închinăciunea, Te-a zămislit pe Tine Dumnezeul cel mai-nainte de veci, care bine ai voit a te întrupa negrăit, spre mântuirea sufletelor noastre.

Stih: Binevestiți din zi în zi mântuirea Dumnezeului nostru.

Limba care nu o știa, o a auzit Născătoarea de Dumnezeu, că a grăit către dânsa Arhanghelul, graiurile bunei vestiri. De unde cu credință primind închinăciunea, Te-a zămislit pe Tine Dumnezeul cel mai-nainte de veci. Pentru aceasta și noi bucurându-ne, strigăm Ție: Cela ce Te-ai întrupat dintr-însa fără schimbare Dumnezeule, pace lumii dăruiește și sufletelor noastre mare milă.

Stih: Cântați Domnului cântare nouă, cântați Domnului tot pământul.

Iată chemarea acum s-a arătat nouă, mai presus de cuvânt, Dumnezeu cu oamenii se unește prin glasul Arhanghelului, înșelăciunea se gonește. Că Fecioara primește bucurie; cele pământești s-au făcut cer; lumea s-a dezlegat de blestemul cel dintâi. Să se bucure făptura, și cu glasuri să cânte: Făcătorule și Izbăvitorul nostru, Doamne slavă Ție.

Stihirile Arhanghelului, glas 1.

Podobie: Prealăudaților Mucenici...

Gavriile cel maimare, mintea cea prea văzătoare de Dumnezeu, cea luminoasă cerească, care la Lumina cea întreit strălucitoare privește, și cântă cântarea cea dumnezeiască și înfricoșată împreună cu cetele cele de sus, și se roagă să dăruiască sufletelor noastre, pace și mare milă.

Taina cea mare, cea neștiută mai înainte de îngeri și mai-nainte de veci ascunsă, ție unuia s-a încredințat Gavriile, și aceasta uneia celei Curate o ai spus, în Nazaret venind, cu care roagă-te să se dăruiască sufletelor noastre, pace și mare milă.

La a 11-a stihiră, pripeala: Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc...

Cel ce ești pururea plin de lumină și faci voia și plinești poruncile Atotțiitorului, maimarele îngerilor Gavriile prea-alesule, mântuiește pe cei ce te cinstesc pe tine cu dragoste, pururea cerând să se dăruiască sufletelor noastre, pace și mare milă.

Slavă..., Și acum..., glas 6, a lui Ioan Monahul.

Trimis au fost din cer Gavriil Arhanghelul, bine să vestească Fecioarei zămislirea. Și venind în Nazaret, cugetă întru sine, de minune spăimântându-se. Cum Cel ce este necuprins întru cei de sus, din Fecioară va să Se nască? Cela ce are scaun Cerul, și așternut picioarelor pământul, în pântece de fecioară încape, spre care cei câte cu șase aripi, și cei cu ochi mulți a privi nu pot. Acela cu un cuvânt a Se întrupa dintr-însa bine a voit. Al lui Dumnezeu este cuvântul acesta. Deci ce stau, și nu grăiesc Fecioarei? Bucură-te cea plină de dar, Domnul este cu tine; Bucură-te Curată Fecioară; Bucură-te Mireasă, care nu știi de mire; Bucură-te Maica Vieții. Binecuvântat este Rodul pântecelui tău.

Iar preotul face proscomidia, când să cântă Stihirile Vecerniei. Vohod cu Evanghelia, Lumină lină..., Prochimen și paremiile triodului, apoi ale praznicului două:

De la Ieșire citire:

Cap. 3, 10.

Suitu-s-a Moise în muntele lui Dumnezeu Horeb și i s-a arătat lui îngerul Domnului în pară de foc din rug. Și a văzut că rugul ardea cu foc, și nu se mistuia. Și a zis Moise, merge-voi și voi vedea, această arătare mare, ce este, că nu arde rugul. Iar dacă l-a văzut Domnul, că se apropia să vadă, l-a strigat pe dânsul Domnul din rug, zicând: Moise! Moise! Iar el a zis: Ce este Doamne; Și i-a zis, nu te apropia aici; descalță încălțămintele picioarelor tale. Că locul pe care stai tu, pământ sfânt este. Și a zis lui: Eu sunt Dumnezeul tătâne-tău, Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov. Și și-a întors Moise fața sa, că se rușina să caute înaintea lui Dumnezeu. Și a zis Domnul către Moise: Văzând am văzut necazul norodului Meu în Egipt, și strigarea lui o am auzit, pentru cei ce-l silesc la lucruri. Că știu durerea lui, și M-am pogorât, să-l izbăvesc din mâinile egiptenilor, și să-l scot pe dânsul din pământul acela și să-l duc la pământ bun și desfătat, la pământul din care izvorăște miere și lapte.

De la Pilde citire:

Cap. 8, 22.

Domnul m-a zidit început căilor Sale, spre lucrurile Lui. Mai înainte de veci m-a întemeiat întru început mai-nainte de facerea pământului. Și mai-nainte de facerea adâncurilor, mai-nainte de curgerea izvoarelor apelor, mai-nainte până ce nu se înfipsese munții, mai-nainte de toate măgurile m-a născut. Domnul a făcut laturile și pustiile și marginile lumii sub cer. Când gătea cerul, cu Dânsul eram. Și când și-a osebit luiși scaun pe vânturi; și când întărea norii cei de sus, și ca niște tării punea izvoarele cele de sub cer. Când punea mării hotar, și apelor ca să nu treacă țărmurile sale. Și tari făcea temeliile pământului, eram la Dânsul asemenea. Eu eram de care Se bucura în toate zilele, mă veseleam înaintea feței Lui în toată vremea.

Apoi ectenia cea mică, și vosglasul lui Sfinte Dumnezeule..., Că sfânt ești Dumnezeul nostru... Și Sfinte Dumnezeule... Prochimenul Glas 4: Bine vestiți din zi în zi mântuirea Dumnezeului nostru. Stih: Cântați Domnului cântare nouă... Apostolul din cea către Evrei, începerea: Fraților, cela ce sfințește și cei ce se sfințesc... Aliluia, glas 1. Pogorâ-se-va ca ploaia pe lână... Stih: Fie numele Lui binecuvântat în veci. Evanghelia de la Luca: În zilele acelea, îngreunata Elisabeta... Și celelalte ale dumnezeieștii liturghii a lui Gură de Aur. Și în locul lui, Cade-se să te fericim... Cântăm pripeala: Binevestește pământule bucurie mare, lăudați ceruri mărirea lui Dumnezeu, și Irmosul: Ca de sicriu însuflețit... PRICEASNA: Ales-a Domnul Sionul, și l-a osebit pe el, spre lăcaș luiși...

La masă se face mângâiere fraților, mâncând pește și bând vin spre slava Născătoarei de Dumnezeu. Citim pavecernița cea mică în tindă degrabă, și fără metanii și fără canon, numai după, Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu..., la Sfinte Dumnezeule..., facem 3 închinăciuni. Și celelalte după obicei ale pavecerniței și Otpustul.

CADE-SE a ști, că de se va întâmpla Soborul Arhanghelului Gavriil în vreo Sâmbătă, atunci se cântă numai slujba praznicului și a Arhanghelului. Și se pune întâi slujba praznicului. Iar tripeznețul Sâmbetei se cântă Vineri la Pavecerniță. Iar de se va întâmpla Soborul în vreo Duminică, atunci se cântă întâi slujba Duminicii, apoi a praznicului și apoi a Arhanghelului. Iar să știi: de se va întâmpla praznicul Bunei-Vestiri, Joi a cincea săptămână, atunci Canonul cel mare se cântă Marți întru acea săptămână, cu tripeznețul de Marți. Iar tripeznețul canonului celui mare, îl cântăm împreună cu al praznicului Buneivestiri.

VEZI: De se va întâmpla praznicul Buneivestiri în vreo Duminică, Sâmbătă seara, la Vecernia cea mică: Stihirile praznicului pe 4. Iar în ziua Crucii, la Doamne strigat-am...: Stihirile Crucii pe 4. Slavă..., Și acum..., a Praznicului. La stihoavnă: Stihira învierii una: Și stihoavna praznicului. Cea de la Vecernia cea Mare, cu stihirile ei. Slavă..., Și acum..., a praznicului. Acum slobozește..., Sfinte Dumnezeule..., și după Tatăl nostru..., troparul învierii, Slavă..., Și acum..., a praznicului: Ectenia și Otpustul.

La Vecernia cea Mare, după obișnuitul psalm, de seară. Cântăm, Fericit bărbatul..., Și Catisma toată: La Doamne strigat-am..., punem stihirile învierii pe 4. Și ale praznicului pe 6. Slavă..., Și acum..., a praznicului. Iar în ziua Crucii, punem ale învierii 3, ale Crucii 3. Și ale praznicului pe 4. Slavă... a învierii, Și acum... a Praznicului și citirile praznicului 5.

La litie, stihirile praznicului și slava. Iar în ziua Crucii, la litie Stihirile praznicului 3 și ale Crucii 3, care sunt scrise la Laude. Slavă... a praznicului, Și acum..., a Crucii. La Stihoavnă, Stihirile învierii, Slavă..., Și acum... a praznicului. Iar în ziua Crucii, Slavă... a Crucii. Și acum..., a praznicului. Acum slobozește..., Sfinte Dumnezeule..., Și după Tatăl nostru..., troparul praznicului de 3 ori. Iar în ziua Crucii: Troparul praznicului de 2 ori, și a Crucii odată. Și blagoslovenia pâinilor și, Fie numele Domnului..., de 3 ori. Slavă..., Și acum... Psalm 33 și citire a praznicului La Utrenie, după cei șase psalmi. La Dumnezeu este Domnul..., Troparul Învierii de 2 ori. Și al praznicului odată, iar în ziua Crucii, troparul învierii de 2 ori. Slavă..., al Crucii, Și acum..., al praznicului. După Catisme, Sedelnele învierii toate. Iar după polieleu, sedelnele praznicului toate. Antifoanele Octoihului; Prochimenul și Evanghelia praznicului. Învierea lui Hristos văzând..., și psalm 50, stihira praznicului. Canonul învierii pe 4 și al triodului pe 4 și al praznicului pe 6. Catavasia praznicului. După a 3-a Cântare, sedealna praznicului, în ziua Crucii, Condacul și Icosul Crucii, și sedelnele Crucii. Apoi ale praznicului. După Cântarea a 6-a, Condacul și Icosul praznicului. Luminânda învierii și a praznicului. Iar în ziua Crucii, a învierii și a Crucii și a praznicului. La Laude, Stihirile învierii pe 4 și ale praznicului pe 4 cu stihirile lor și cu cea de Slavă... Apoi Stih: Scoală-te Doamne Dumnezeul meu..., și celelalte. Și cântăm Samoglasnica triodului: Slavă..., iar aceea. Și acum..., Prea blagoslovită ești..., Slavoslovia cea mare, și Otpustul. Vezi: Pentru slujbele praznicului Buneivestiri, caută tot tipicul pe larg la triod, fiindcă acolo s-a pus toată învățătura cât se cade la orice vreme s-ar întâmpla acest praznic, până în sfânta și marea zi Sâmbătă, în fiecare an:

A ȘTI NI SE CUVINE: Că de se va întâmpla întru însăși Sfânta și marea Duminică a Paștilor, care este Pasha Domnului, praznicul Buneivestiri a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu.

Întru sfânta și marea zi Sâmbătă seara, la Doamne strigat-am..., punem stihirile 10. Și cântăm stihirile învierii 3, și ale Sâmbetei celei mari Samoglasnice 3, și ale praznicului 4. Slavă..., glasul al 6-lea, Ziua de astăzi cu taină.... Și acum..., glas același a praznicului. Trimis a fost din cer..., Vohod cu Evanghelia, Lumină lină..., prochimenul nu zicem. Ci îndată diaconul sau preotul: Cu înțelepciune..., și citirile, și se citește întâia citire de la Facere: Întru început a făcut Dumnezeu cerul și pământul... Apoi ale praznicului Buneivestiri, citirile 5, și pe urmă celelalte citiri ale zilei după rânduiala lor, și pe rând dumnezeiasca liturghie a marelui Vasilie. Iar după slobozirea liturghiei, se face obișnuita mâncare și citirea faptelor, și după sfârșitul citirii, blagoslovind preotul, zicem Sfinte Dumnezeule..., Prea Sfântă Treime..., și după Tatăl nostru..., Doamne miluiește! de 12 ori. Slavă..., Și acum... Veniți să ne închinăm... Și după psalmul 50, cântăm canonul praznicului cu Irmosul pe 6 și al Sâmbetei celei mari cu Irmosul pe 8. Catavasie, Irmosul sâmbetei celei mari, întru amândouă stranele împreună, după a treia Cântare Condacul și Icosul praznicului și Sedealna zilei. Slavă..., Și acum..., a praznicului; după a 6-a Cântare, Condacul și Icosul zilei. După a 9-a Cântare, Sfinte Dumnezeule..., și după Tatăl nostru..., troparul zilei: Când te-ai pogorât la moarte..., Slavă..., Și acum..., a praznicului, Ectenia și Otpustul și citire și celelalte. Și se face învierea după cum arată la Penticostar. Iar la cel de pe urmă, Hristos a înviat..., după deschiderea ușilor, intrând iarăși în Biserică și cetele sfârșind de cântat: Și celor din mormânturi... Cântă îndată, pe când intră preotul în altar. Slavă..., troparul praznicului, Și acum..., tot același. Apoi Ectenia cea mare. Și după vosglas, începe cel mai mare Irmosul: Ziua învierii..., Și cântăm Canonul paștelui, cu Irmosul pe 8, Irmoasele de câte 2 ori, și al Buneivestiri iarăși pe 8, Irmoasele de 2 ori. Catavasia: Ziua învierii..., amândouă stranele împreună și troparul, Hristos au înviat..., de 3 ori. Și după fiecare Cântare, Ectenia cea mică și vosglasurile după rânduiala lor. După a treia Cântare: Condacul și Icosul paștelui și Ipacoi. După a 6-a Cântare: Condacul și Icosul Buneivestiri. Apoi prochimenul praznicului, glas 4. Binevestiți din zi în zi... Stih: Cântați Domnului cântare nouă.... Toată suflarea..., Evanghelia praznicului, de la Luca. Începerea: În zilele acelea sculându-se Maria... Apoi Învierea lui Hristos văzând..., de 3 ori. Și stihira, Înviind Iisus din mormânt..., de 3 ori pe glas 6. După acestea, Cântarea a 7-a, și a 8-a, după rânduiala lor, la a 9-a Cântare, cântăm pripelile paștelui, și ale praznicului, după rânduiala lor. Luminânda paștelui odată și a praznicului de 2 ori. La Laude, stihirile învierii pe 4, Și ale Buneivestiri pe 4. Cu stihurile lor. Apoi amândouă stranele împreună zicând pripeala: Să învie Dumnezeu..., cântă stihirile paștelui, glas 5, cu celelalte stihuri ale lor. Slavă..., a praznicului: Să se veselească cerurile..., Și acum..., a paștelui, glas 5, Ziua învierii și să... Apoi troparul paștelui de 3 ori. Slavă..., Și acum..., al praznicului Și sărutare după obicei. Și învățătură a lui Ioan Gură de Aur. Ectenia și Otpust. Iar ieșire cu litie afară de mânăstire nu se face. Iar ceasurile se cântă după tipicul paștelui.

La liturghie, Antifoanele paștelui. Iar după Vohod zicem: În biserici binecuvântați pe Dumnezeu..., Hristos a înviat..., de trei ori. Slavă..., troparul praznicului Și acum... Condacul paștelui: De te-ai și pogorât în mormânt... Câți în Hristos v-ați botezat..., Prochimenul, Apostol și Evanghelia mai întâi ale paștelui. Apoi ale praznicului. Iar când se apropie vremea la liturghie a se citi sfânta Evanghelie, citește preotul cu diaconul Evanghelia paștelui, după cum s-a arătat la liturghie în sfânta și marea Duminică a paștelui în tipicul Penticostarului. Apoi un diacon singur citește Evanghelia Buneivestiri, după obicei, precum totdeauna și la soroacele Evangheliei acesteia nu lovește în clopot. Și pe rând dumnezeiasca liturghie a Hrisostomului. În loc de Axion, Irmosul paștelui. Priceasna paștelui și a praznicului.

VEZI: Fiindcă tipicul pentru praznicul Buneivestiri când se întâmplă în sfânta și marea Duminică a paștilor, ce este la Penticostar, nu este întreg, nici unit cu tipicul cel mare, pentru aceea s-a pus de față. Iar când se va întâmpla praznicul Buneivestiri în lunea luminată, sau Marți sau Miercuri, caută învățătură în Penticostar, fiindcă acesta este în deplin.

LA UTRENIE

DE ESTE SÂMBĂTĂ

La Dumnezeu este Domnul... troparul praznicului, de 2 ori.

Slavă..., al Arhanghelului, glas 4.

Maimarele Voievod al Oștilor cerești, rugămu-te pe tine noi nevrednicii, ca prin rugăciunile tale să ne acoperi pe noi, cu acoperământul aripilor măririi tale celei netrupești, păzindu-ne pe noi cei ce cădem cu dinadinsul și strigăm: Izbăvește-ne din nevoi ca un maimare peste cetele puterilor celor de sus.

Și acum..., iar al praznicului. Iar de este Duminică se cântă întâi troparul învierii de 2 ori, Slavă..., al Arhanghelului, Și acum..., al praznicului. După obișnuitele Catisme, Sedelnele octoihului și ale triodului.

CANOANE DOUĂ

Al Născătoarei de Dumnezeu pe 6, cu Irmosul. Și al Arhanghelului pe 6.

CANONUL Născătoarei de Dumnezeu.

Cântarea 1-a, glas 6,

Irmos:

Ca pe uscat umblând Israil, cu urmele prin adânc, pe gonaciul Faraon văzându-l înecat, a strigat: Lui Dumnezeu cântare de biruință să-i cântăm.

Începătorul cel arătător de lumină al cetelor celor de sus, astăzi a fost trimis către Fecioara, strigând: Bucură-te mireasă Preacurată, cu tine este Ziditorul tuturor și Domnul.

Născătoarea de Dumnezeu:

Voi a înțelege salutarea ta cea străină, a zis Fecioara, că cuvintele nu sunt potrivite omenirii. Ce fel de bucurie mi-ai spus? Spune-mi descoperit, învățându-mă.

Îngerul:

Prea arătat îți grăiesc ție, stând înaintea ta cu bună-cuviință Preacurată, ci tu pleacă urechea ta. Puterea Celui de sus se va pogorî peste tine, și prin Duhul Cel atoate-lucrător se va sălășlui.

Alt CANON al Arhanghelului,

Facere a lui Chir Iosif.

Cântarea 1-a, glas 4,

Irmos: Deschide-voi gura mea...

Ca pe cel ce ești lumină dumnezeiască și fără materie cu împărtășirile cele fără materie, spre Lumina cea preaînaltă, te rog Arhanghele al Domnului, luminează prin rugăciunile tale, ca să te laud.

Astăzi să strângem dumnezeiești, veselindu-ne, stând pe cel dintâi al minților celor fără de trupuri, care a vestit bucuria cea negrăită, ce a venit în lume pentru bunătate.

Pe tine avându-te folositor maimare, apărător și perete, și întărire către Dumnezeu Gavriile, noi cei ce te iubim, ne izbăvim de primejdii, și de vătămarea șarpelui, lăudându-te pe tine.

A Născătoarei:

Curată pe tine cu totul fără prihană, Gavriil dacă te-a văzut, bucură-te Stăpână, către tine luminat a strigat, ceea ce nu știi de nuntă, mântuirea oamenilor, lauda îngerilor, cinstita cuvântare.

Cântarea a 3-a,

Irmos:

Nu este sfânt precum Tu Doamne, Dumnezeul meu, care ai înălțat cornul necredincioșilor Tăi Bunule, și ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.

Născătoarea de Dumnezeu:

Te văd acum îngere, căci cu înșelăciune îmi grăiești; căci cum poate ființa cea materialnică și stricăcioasă și de pământ, să încapă pe Cel nematerialnic? Cel ce se îmbracă cu lumina nestricăciunii.

Îngerul:

Înțelepțește mai înfruntat Curată, dar așa să binevoiești și să te încredințeze rugul, care aprinzându-se, nicicum n-a ars de foc, și a închipuit mai-nainte nașterea ta cea negrăită.

Născătoarea de Dumnezeu:

Graiurile vieții îmi povestești tu mie, dar muntele cel ce fumega odinioară, care a primit pe Dumnezeu, mă încredințează pe mine, că nu va putea firea cea materialnică a primi pe Cel cu totul fără materie.

Alt canon,

Irmos: Pe ai tăi cântăreți...

Cu împărtășirea Luminii celei prea fără materie, ca cela ce ești cu adevărat fără materie Gavriile, mai presus de materie fiind luminat, lumină a doua te-ai văzut, pe oamenii cei materialnici, care te laudă pe tine totdeauna, luminându-i.

De mai mare bună slavă te-ai învrednicit, mare taină nouă descoperindu-ne, cela ce ești maimare între îngeri, prin care ne-am ridicat de pe pământ la înălțimea cea mai mare, cei ce mult te cinstim pe tine.

Arată-te din cer tuturor, celor ce cu dragoste te căutăm pe tine pururea, și alină viforul cel pornit asupra noastră al ispitelor și al necazurilor, o Gavriile, maimarele Voievod.

A Născătoarei:

Arătându-ți ție oarecând taina cea dedemult ascunsă Fecioară, Gavriil a strigat: Bucură-te Cămara lui Dumnezeu, întru care sălășluindu-Se pe toți oamenii i-a îndumnezeit ca un Îndurat.

Sedealna, glas 1.

Podobie: Mormântul tău...

Marele Gavriil, voievodul îngerilor, arătându-se pururea, împreună cu ei strigă dumnezeiască cântare Treimii bucurându-se. Pe acesta toți cu mare glas întru credință să-l lăudăm, și cu gând curat după cuviință să-l slăvim.

Slavă..., Și acum..., altă Sedealnă, glas 4.

Podobie: Cel ce te-ai înălțat...

Slujitorilor celor fără de trupuri tu maimare fiind, taina cea înfricoșată mai-nainte de veci rânduită, ție unuia Gavriile slăvite s-a încredințat, nașterea cea negrăită a Preasfintei Fecioare, bucură-te strigându-i ei, ceea ce ești plină de dar. Pentru aceasta după datorie, credincioșii cu veselie pururea te fericim.

Cântarea a 4-a,

Irmos:

Hristos este puterea mea, Dumnezeu, și Domnul; Cinstita Biserică cu dumnezeiască cuviință, cântă strigând: Din cuget curat întru Domnul prăznuind.

Îngerul:

Purtător Soarelui s-a făcut pântecele tău Preacurată, și vei naște oamenilor Lumina cea neînserată, zicea cu mare bucurie Gavriil, Fecioarei.

Născătoarea de Dumnezeu:

Depărtează-te de la ușile mele, nu-mi vorbi graiuri, a căror împlinire nu poți să-mi arăți Arhistrategule. Pentru ce tulburi cugetul și sufletul meu grăindu-mi acestea?

Îngerul:

Trâmbițele Proorocilor s-au învrednicit a vedea de departe adâncimea tainei Preacurată, a căruia slugă sunt eu, și stau înaintea ușilor tale.

Alt Canon,

Irmos: Sfatul cel neurmat...

Stătut-ai dedemult Gavriile, după vrednicie minunate, prin împărtășirile dumnezeieștii Stăpânii, luminând pe prorocul Daniil, făcându-i lui prin Duhul arătarea celor neștiute.

Cu guri de tină, cu bucurie pe tine cel ce ești cu firea de foc, te lăudăm. Scoate-ne pe noi totdeauna din focul cel ce arde Gavriile cu dumnezeieștile tale mijlociri.

În haina dumnezeiască mai mult decât Soarele strălucită, cu slavă negrăită fiind îmbrăcat, maimare Voievodul slujitorilor, stai înaintea Împăratului Ceresc veselindu-te.

A Născătoarei:

Pe tine toată curățită cu Duhul, Gavriil cunoscându-te Preacurată, luminat a strigat către tine: Bucură-te dezlegarea blestemului, și chemarea strămoșilor.

Cântarea a 5-a,

Irmos:

Cu dumnezeiască strălucirea Ta Bunule sufletele celor ce mânecă la tine cu dragoste, mă rog luminează-le, ca să Te vadă cuvinte al lui Dumnezeu, pe Tine adevăratul Dumnezeu, pe Cela ce chemi din negura greșalelor.

Născătoarea de Dumnezeu:

Te văd îngere strălucit cu luminile îngerești, zicea Preacurata, dar mă rușinez a-ți crede degrabă, neînștiințându-mă întâi de toată descoperirea.

Îngerul:

Văzând Ziditorul firea omenească stricată, bine a voit a se sălășlui întru tine. Înfricoșat descoperind acum taina cea din veac ascunsă, Curată.

Născătoarea de Dumnezeu:

Eu m-am logodit cu Iosif dar până acum nu sunt împreunată, Arhanghele. și necunoscând ispită de bărbat cum voi naște? Graiuri împotriva firii îmi grăiești.

Alt Canon,

Irmos: Spăimântatu-s-au toate...

Cu împărtășirea Minții celei dintâi fiind luminat, a doua lumină te-ai văzut, strigând împreună cu cetele îngerești cele nenumărate: Sfânt este Dumnezeu, Tatăl Atotfăcătorul, Fiul cel împreună fără început și Duhul cel de pe un scaun.

Chipul tău este de foc, frumusețea prealuminată, de care se minunează tot cugetul, slava îți este mare Gavriile preamărite, maimarele dumnezeieștilor îngeri, podoaba tuturor celor ce cu bunăcredință te laudă pe tine.

Dumnezeiescul Zaharia, dacă te-a văzut pe tine dedemult, stând împreună în vremea tămâierii, a rămas mut, căci nu a crezut vestirii tale celei înfricoșate, care i-ai spus Gavriile maimarele Voievod.

A Născătoarei:

Biserică de sfințenie fiind Preacurată, prin glasul lui Gavriil Arhanghelul, ai zămislit, pe Cela ce se odihnește întru Sfinți; pe Dumnezeul Cel Preasfânt, care pe toți sfințește, și din nevoi îi scoate.

Cântarea a 6-a,

Irmos:

Marea vieții văzându-o înălțându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine: Scoate din stricăciune viața mea mult Milostive.

Îngerul:

Ziditorul firii Iisus nu este rob legilor firii, Pruncă; și să te încredințeze pe tine toiagul lui Aaron, care fără de umezeală a odrăslit, și a închipuit, că vei naște, neispitind bărbat.

Născătoarea de Dumnezeu:

Mă minunez, socotind aceste înfricoșate și cinstite ale tale graiuri și vrând a crede, îmi aduc aminte mărimea înălțimii, și cu totul mă rușinez Arhistrategule.

Îngerul:

Nu te pleci cuvintelor mele; te-a văzut Daniil mai-nainte Munte, din care fără mână omenească S-a tăiat piatra, cu tărie surpând capiștile cele idolești, Preacurată.

Alt Canon,

Irmos: Înțelepții lui Dumnezeu...

Limbile pământești nu pot să te cinstească pe tine mintea cea luminoasă și cerească, care ești strălucit prealuminos, cu dumnezeiești străluciri mai presus de minte și de cuvânt.

Cela ce ești rază de soare mult luminoasă maimarele Voievod al slugilor celor de foc, cu rugăciunile tale către Stăpânul cele de lumină purtătoare, pe cântăreții tăi din întunericul patimilor scoate-i.

Sfaturile păgânilor risipește-le; credința pravoslavnică întărește-o; potolește dezbinările Bisericii, Arhanghele, prin rugăciunile tale cele către Făcătorul a toate.

A Născătoarei:

Cuvintelor lui Gavriil celor dumnezeiești, ascultătoare ai fost curată, și pe cuvântul Cel prea fără de început L-ai născut cu trup, Care a izbăvit lumea de necuvântare.

CONDAC, glas 8.

Podobie: Apărătoarei Doamnei...

Tu ești, Arhistrateg preaslăvit slujitor prealuminoasei și cinstitei și Atotfăcătoarei, nenumăratei și înfricoșatei Treimi. Deci roagă-te acum neîncetat rugătorule, ca să ne izbăvim noi de toate nevoile și muncile, ca să strigăm ție: Bucură-te acoperământul robilor tăi.

SINAXAR

Întru această lună în 26 de zile, prăznuim soborul Arhanghelului Gavriil, ca unul ce a slujit tainei celei dumnezeiești și negrăite și mai presus de fire.

Stih: Pe îngerul cel ce a vestit întruparea ta cuvinte,

Tot trupul îl cinstește cu căzuta cinste.

Întru a douăzeci și șase Gavriil cel luminat,

Ridică făptura spre laudă cu adevărat.

Tot în această zi, Sfinții douăzeci și șase de Mucenici, care au mărturisit în Gottia. Dintre care sunt preoți doi, Vathus și Uirca, cu doi fii și fiice ai săi, și Arpila monahii. Iar mirenii: Avip, Agna, Ria, Agathrax, Iscoos, Sila, Sighita, Suirie, Seimole, Therme, Filga, și din femei: Anna, Alias, Varis, Moico, Mamica, Ulrea și Animais.

Stih: Mucenicii cei ce se ard atâția sunt cu mulțime,

Câte zile cuprinde astăzi luna în sine.

Aceștia au fost în zilele lui Iungurih, împăratul Gottilor și a lui Valentinian și Grațian, împărații Romanilor. De aceea pentru mărturisirea în Hristos, au luat cununa muceniciei prin foc de la Iungurih, care a ars Biserica creștinilor. Întru care au ars și acești Sfinți Mucenici. Când s-a întâmplat de a ars și un om, ce aducea prinos la Biserică care prinzându-se de elini, și pe Hristos mărturisindu-l în loc de prinos neînsuflețit, singur pe sine s-a făcut prinos lui Dumnezeu, arzându-se de tot prin foc, și așa a luat pururea pomenitul cununa muceniciei.

Tot în această zi, Sfinții Mucenici Codrat, Teodosie, Manuil și alți patru zeci cei de la răsărit.

Stih: Codrate, de a ta bună bărbăție mă minunez,

Cum bărbătește plecându-te fericite te junghiezi.

Teodosie însuți lui Dumnezeu viețuind,

Viața sa pentru el prin sabie se află dând.

Verse-mi-se măcar un pahar de sânge prin a sabiei tăiere,

Manuil grăiește cu îndrăzneală prea mare.

Aceștia au fost din părțile răsăritului, și văzând că omora pe creștini în fiecare zi închinătorii idolilor, s-au vorbit întru sine, să mărturisească buna-credință de față, ca să fie moșteni împărăției cerurilor. De aceea mergând, și dându-se pe sine de bunăvoie în mâna stăpânitorului țării, li s-au făcut întrebare. Atuncea aducând pe mulți creștini înaintea lui, care mărturisindu-se, că sunt creștini, i-au băgat în temniță, apoi peste câteva zile scoțându-i, i-au strujit pe coaste, despoiați și legați pe lemne. De aceea pogorându-i de pe lemne, i-au tras peste spini și pe urmă le-au tăiat capetele.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Ștefan, mărturisitorul, ce a fost Egumen la Triglia.

Stih: Ștefan lucrător al dumnezeieștii vii fiind,

Lui Dumnezeu stă, plata ostenelilor.

Acesta a fost pe vremea împărăției lui Leon Armeanul, care din mică vârstă și-a ales viața sihăstrească, și pentru îmbunătățită petrecerea sa fiind rugat de monahi, s-a făcut egumen Mânăstirii, ce se cheamă Triglia și îndreptând pe mulți spre viața pustnicească, apoi fiind chemat de cel ce s-a zis mai sus, păgânul Leon, care pornise goană asupra celor ce se închinau cinstitelor și Sfintelor icoane și silindu-l ca să se lepede de închinăciunea lor, și să se iscălească împotriva pravoslavnicei credințe și nevrând a se supune, ci încă și păgâni făcea pe cei ce-l sileau spre aceasta, pentru aceea fiind muncit mult, zăcând și la închisori, și chinuit fiind prin izgoniri, s-a pristăvit întru Domnul, pentru care a răbdat multe patimi.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne miluiește-ne și ne mântuiește pe noi, Amin.

Cântarea a 7-a,

Irmos:

Dătător de rouă cuptorul l-a făcut îngerul, cuvioșilor tineri, iar pe haldei arzându-i porunca lui Dumnezeu, pe muncitorul l-a plecat a striga: Bine ești cuvântat Dumnezeul părinților noștri.

Născătoarea de Dumnezeu:

Mi-ai spus Gavriile, cum că preaslăvit va veni în lume cu trup, Cel fără de trup, spune-mi dar descoperit, cum pântecele meu va încăpea pe acesta, ale Căruia măriri nu le pot încăpea cerurile.

Îngerul:

Povestesc ție, și înțelege, O Preacurată! Cum odinioară cortul lui Avraam a primit, și a încăput pe Dumnezeu, curată? Pentru aceasta nu te îndoi acum, ci cu dragoste primește bucuria oamenilor.

Născătoarea de Dumnezeu:

Mă tulbură pe mine mărirea lucrurilor, dar fiindcă bine a voit Cel Preabun a se sălășlui întru mine mai presus de cuget, iată că cu sufletul și cu trupul sunt lăcaș curat păzit Lui.

Alt canon,

Irmos: N-au slujit făpturii...

Nașterea lui Ioan slăvite, o ai vestit oarecând Zahariei înlăuntrul dumnezeieștii Biserici, stând el, și cântând Izbăvitorului și Dumnezeu: Prealăudate Doamne, al părinților, și Dumnezeule bine ești cuvântat.

Preaslăvită bunăcuviința casei tale Gavriile, prealuminat sfințește sufletele credincioșilor, și le poruncește să strige cu mare glas: Prealăudate Doamne al părinților, și Dumnezeule bine ești cuvântat.

Luminat fiind cu taină maimare Voievodule cu împărtășirea Luminii celei dintâi, a doua lumină cu adevărat te-ai văzut, luminând totdeauna, pe cei ce cântă: Prealăudate Doamne al părinților, și Dumnezeule bine ești cuvântat.

A Născătoarei:

Trimis a fost Gavriil maimarele Voievod, să-ți vestească ție bucurie Fecioară Maică curată, prin care întristarea a încetat și blestemul cu adevărat s-a făcut neroditor, și blagoslovenia a înflorit credincioșilor în veci.

Cântarea a 8-a,

Irmos:

Din văpaie cuvioșilor rouă ai izvorât, și jertfa dreptului cu apă o ai ars. Că toate le faci Hristoase cu singură voirea. Pe tine te preaînălțăm întru toți vecii.

Prin glasul îngerului ai zămislit Lumina, pentru aceasta toți strigăm ție: Bucură-te ușa Luminii, vederea cea cu anevoie văzută, și scaunul Celui Înalt, Născătoare de Dumnezeu Fecioară.

Bucură-te săvârșirea tainei celei înalte, bucură-te descoperirea lucrurilor celor necuprinse, bucură-te împreunarea oamenilor cu Dumnezeu. Bucură-te Fecioară chemarea celor căzuți.

Bucură-te Născătoarea Stăpânului Celui dătător de lumină, bucură-te limanul celor înviforați Preacurată, bucură-te odrasla cea adevărată și aducătoare de roduri, care ai crescut Strugurul nemuririi.

Alt Canon,

Irmos: Pe tinerii cei binecredincioși...

Cu sfințite cuvinte de sfințenie poporul cel sfințit, pe tine te laudă veselindu-se. Că tu Arhanghele pe Cuvântul cel atot pricinuitor, care a luat trup ca și al nostru, l-ai vestit fecioarei, ceea ce este dintre noi, mai presus de gând și de cuvânt. Pentru aceasta pe tine te cinstim întru toți vecii.

De mintea cea mare și dintâi, fără materie lipindu-te Arhanghele, cu gura ta cea de foc cânți dulce cântare înfricoșată, care cântă cetele tuturor îngerilor: Pe Domnul lăudați lucrurile și-L preaînălțați întru toți vecii.

Cu bune laude dumnezeiești arătat fiind împodobit, străbați cele cerești, apoi și cele pământești, plinind sfintele voile lui Hristos Dumnezeului tuturor, povățuitorule al îngerilor Gavriile, lauda celor ce te laudă pe tine pururea cu credință.

Cu trupul după Ipostas Cuvântul a se amesteca cu oamenii vrând, te-a avut pe tine mai-nainte mergând, și mai-nainte gătindu-o lui sfințită cămară, o sfințite Gavriile! Strigând: Pe Domnul lăudați, și-L preaînălțați întru toți vecii.

A Născătoarei:

Ca pe un scaun împărătesc înfrumusețat, ca pe ceea ce este mai presus decât toate făpturile, ca pe ceea ce una a înființat pe Cel mai presus înființat, care a îndumnezeit pe oameni cu mai bună unirea nașterii celei negrăite și străine, pe Fecioara cea binecuvântată să o lăudăm.

Cântarea a 9-a,

Irmos:

Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putință oamenilor, spre care nu cutează a căuta cetele îngerești. Iar prin tine Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul întrupat, pe Care mărindu-L cu oștile cerești, pe tine te fericim.

Bucură-te pricinuitoarea bucuriei, de Dumnezeu binecuvântată, bucură-te brazdă cinstită cu bun rod și bine odrăslitoare, care porți pe hrănitorul tuturor, bucură-te izvorule al Apei Vieții Preacurată, bucură-te năstrapă și rai dumnezeiesc, cu totul fără prihană.

Bucură-te curățirea sufletelor și a trupurilor, bucură-te prin care izvorăsc oamenilor cele bune, bucură-te pricinuitoarea înDumnezeirii tuturor, bucură-te nor ușor, care poartă pe Soarele, și luminează lumea, cu luminoasă strălucire.

Cântare de bucurie cântăm ție: Bucură-te curată lauda mucenicilor, și a Apostolilor și preaslăvit graiul prorocilor. Bucură-te înfrumusețarea Arhiereilor și a preacuvioșilor, pentru care se bucură cele cerești, împreună cu cele pământești.

Alt canon,

Irmos: Tot neamul pământesc...

Stai cu frică înaintea scaunului Darului slujind, și strălucit fiind cu vărsările de lumină cele mai presus de gând, și cu sfințenie îndumnezeit, și lumină fiind văzut, și luminând cu mijlocirile tale, pe cei ce te cinstesc cu credință, sfințite Gavriile Arhistrategule.

Ca un cer cu stele împodobit te vezi cu dumnezeiești străluciri. Și ca un voievod în mâini ții sceptrul prealuminat. Și străbați tot pământul, voia Stăpânului totdeauna făcând, și din nevoi pe toți credincioșii scoțând.

Potolește viforul barbarilor cel cumplit, care se ridică totdeauna asupra robilor tăi. Așează dezbinările Bisericii. Celor ce te laudă pe tine, dă-le izbăvire de greșale, și poporului binecredincios dăruiește-i biruință, Gavriile, cu caldă folosința ta.

Preabună însoțire și preaslăvită, Mihaile și Gavriile, stând înaintea Scaunului dumnezeieștii slave, cereți tuturor iertare de păcate și izbăvire de nevoi, ca niște folositori, și ca cei ce urmați bunătății Stăpânului întru toate.

A Născătoarei:

Lumina fulgerului, adică a Celui născut al tău, a strălucit, și a luminat toată partea cea de sub soare și pe maimarele întunericului l-a pierdut, de Dumnezeu Născătoare Preacurată, lauda îngerilor și mântuirea tuturor oamenilor, celor ce te laudă pe tine cu neîncetate glasuri.

LUMINÂNDA

Podobie: Cu ucenicii să ne suim...

Maimarele Voievod al puterilor îngerești trimis a fost de la Dumnezeu Atotțiitorul, la cea curată și Fecioară, să-i vestească ei minune străină și negrăită. Pentru că Dumnezeu ca un om dintr-însa va să Se facă Prunc fără sămânța, zidind iarăși neamul omenesc, noroade binevestiți înnoirea lumii.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

Bucură-te izbăvirea lui Adam din blestem, Născătoare de Dumnezeu, bucură-te Curată, Maica lui Dumnezeu. Bucură-te rug însuflețit, bucură-te făclie, bucură-te scaun, bucură-te scară și ușă. Bucură-te dumnezeiască căruță, bucură-te nor ușor, bucură-te Biserică, bucură-te năstrapă cu totul de aur, bucură-te munte, bucură-te cort și masă, bucură-te izbăvirea Evei.

LA LAUDE

Stihirile pe 4, glas 4.

Podobie: Dat-ai semn celor ce...

Mintea cea mai înainte de veci, a doua lumină te-a așezat pe tine Gavriile, care cu împărtășiri dumnezeiești luminezi toată lumea, și ne descoperi nouă cea din veac dumnezeiască și mare cu adevărat taină, pe Cel ce S-a întrupat în pântecele fecioresc, care a fost fără de trup, și s-a făcut Om, ca să mântuiască pe om. De 2 ori.

Înaintea scaunului Dumnezeirii Celei întreit luminătoare stând, și din-destul fiind strălucit cu dumnezeieștile străluciri, cele ce ies neîncetat de acolo, pe cei ce dănțuiesc pe pământ cu bucurie și te laudă pe tine, de negura patimilor izbăvește-i, și cu luminare strălucește-i, Gavriile maimarele Voievod, rugătorule pentru sufletele noastre.

Sfărâmă întărâtările celor din Agar, care asupra turmei tale adesea năvălesc, potolește despărțirile Bisericii, alină viforul ispitelor celor fără de măsură; izbăvește de nevoi și de primejdii, pe cei ce cu dragoste te cinstesc pe tine, și sub acoperământul tău aleargă, Gavriile maimarele Voievod, rugătorule pentru sufletele noastre.

Slavă..., Și acum..., glas 2.

Binevestește Gavriile astăzi celei pline de dar, bucură-te fecioară, care nu știi de mire, și neispitită de nuntă. Nu te mira de chipul meu cel străin, nici te spăimânta, că arhanghel sunt. Șarpele a amăgit pe Eva oarecând, iar eu acum vestesc ție bucurie: Rămânea-vei întreagă, și vei naște pe Domnul Preacurată.

De se va întâmpla Sâmbătă, sau Duminică cântăm slavoslovia cea mare. Iar de va fi într-altă zi, cântăm: stihoavna, Samoglasnica triodului de 2 ori, și mucenicina, Slavă... Și acum..., a praznicului glas 1, a lui Anatolie.

În luna a șasea, trimis a fost din cer Gavriil Arhanghelul, în cetatea Galileii Nazaret, să aducă fecioarei bunevestiri de bucurie. Și venind la dânsa, a strigat zicând: Bucură-te ceea ce ești plină de dar, Domnul este cu tine. Bucură-te încăperea firii celei neîncăpute, că pe care cerurile nu L-a încăput pântecele tău L-a încăput blagoslovită. Bucură-te cinstită, chemarea lui Adam, și izbăvirea Evei, și bucuria lumii, și veselia neamului nostru.

Și cealaltă slujbă a Utreniei după rânduială postului și Otpustul.

De se va întâmpla Sâmbătă sau Duminică: La ceasul dintâi, și la celelalte ceasuri, se zice troparul praznicului, și al Arhanghelului. Asemenea și Condacele pe rând. Iar de va fi zi de post: Le cântăm toate după rânduiala postului cu metanii și Otpustul. VEZI: Pentru odovania praznicului Buneivestiri a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu: Caută învățătura pe larg la Triod.