2026-04-20 — luni
†) Sf. Ier. Teotim, episcopul Tomisului; Sf. Cuv. Teodor Trihina
Ap. Fapte 3, 19-26 · Ev. Ioan 2, 1-11 · glas 1
Apostolul — Fapte 3, 19-26
Faptele Apostolilor 3, 19-26
19Deci pocăiți-vă și vă întoarceți, ca să se șteargă păcatele voastre,
20Ca să vină de la fața Domnului vremuri de ușurare și ca să vă trimită pe Cel mai dinainte vestit vouă, pe Iisus Hristos,
21Pe Care trebuie să-L primească Cerul până la vremile stabilirii din nou a tuturor celor despre care a vorbit Dumnezeu prin gura sfinților Săi prooroci din veac.
22Moise a zis către părinți: "Domnul Dumnezeu va ridica vouă dintre frații voștri Prooroc ca mine. Pe El să-L ascultați în toate câte vă va spune.
23Și tot sufletul care nu va asculta de Proorocul Acela, va fi nimicit din popor".
24Iar toți proorocii de la Samuel și cei câți le-au urmat au vorbit și au vestit zilele acestea.
25Voi sunteți fiii proorocilor și ai legământului pe care l-a încheiat Dumnezeu cu părinții noștri, grăind către Avraam: "Și întru seminția ta se vor binecuvânta toate neamurile pământului".
26Dumnezeu, înviind pe Fiul Său, L-a trimis întâi la voi, să vă binecuvânteze, ca fiecare să se întoarcă de la răutățile sale.
Evanghelia — Ioan 2, 1-11
Ioan 2, 1-11
1Și a treia zi s-a făcut nuntă în Cana Galileii și era și mama lui Iisus acolo.
2Și a fost chemat și Iisus și ucenicii Săi la nuntă.
3Și sfârșindu-se vinul, a zis mama lui Iisus către El: Nu mai au vin.
4A zis ei Iisus: Ce ne privește pe mine și pe tine, femeie? Încă n-a venit ceasul Meu.
5Mama Lui a zis celor ce slujeau: Faceți orice vă va spune.
6Și erau acolo șase vase de piatră, puse pentru curățirea iudeilor, care luau câte două sau trei vedre.
7Zis-a lor Iisus: Umpleți vasele cu apă. Și le-au umplut până sus.
8Și le-a zis: Scoateți acum și aduceți nunului. Iar ei i-au dus.
9Și când nunul a gustat apa care se făcuse vin și nu știa de unde este, ci numai slujitorii care scoseseră apa știau, a chemat nunul pe mire,
10Și i-a zis: Orice om pune întâi vinul cel bun și, când se amețesc, pune pe cel mai slab. Dar tu ai ținut vinul cel bun până acum.
11Acest început al minunilor l-a făcut Iisus în Cana Galileii și Și-a arătat slava Sa; și ucenicii Săi au crezut în El.
TipiconalSursa: Anuar liturgic și tipiconal 2026
Cântăm Slujba Sfinților Teotim*“ și Teodor Trihina, cu cea din Penticostar, astfel:
Dacă se face Priveghere, duminică seara, la Vecernia mică punem, la Doamne, strigat-am... 4 Stihiri ale Sf. Teotim, glas 4, Slavă..., a Sf. Teotim, glas 2, Și acum..., a Praznicului (de la Duminica Tomei). Stihoavna Sf. Teotim, glas 2, Slavă..., Și acum..., a Praznicului (de la Duminica Tomei). Troparul Sf. Teotim, glas 1, Slavă..., Și acum..., al Duminicii Tomei.
La Vecernia mare (duminică seara), după binecuvântare se începe cu: Hristos a înviat... (de trei ori). Apoi Psalmul cel obișnuit (103), Ectenia mare și Fericit bărbatul... (starea întâi). La Doamne, strigat-am..., se pun Stihirile pe 8: 5 ale Sf. Teotim, glas 8, și 3 ale Sf. Teodor Trihina, Slavă..., a Sf. Teotim, glas 6, Și acum..., a Prazniculuis, glasul 1: Fiind ușile încuiate și Ucenicii adunați..., Vohod cu cădelnița, Lumină lină..., Prochimenul mare, glasul al 7-lea: Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru?... Stih 1: Cunoscută ai făcut întru popoare puterea Ta. Stih 2: Și am zis: Acum am început să înțeleg; aceasta este schimbarea săvârșită de dreapta Celui Preaînalt. Stih 3: Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului; și-mi voi aduce aminte de minunile Tale dintru început. Apoi Paremiile Sf. Teotim. Ectenia: Să zicem toți..., Învrednicește-ne, Doamne..., Ectenia cererilor și plecarea capetelor.
La Litie: o Stihiră a hramului, apoi Stihira Sf. Teotim, glas 2, Slavă..., a Sf. Teotim, glas 8, Și acum..., a Tomei (de la Litia din Duminica Tomei). La Stihoavnă, se cântă Stihirile Praznicului (cele de la Doamne, strigat-am..., din Penticostar, care au rămas necântate)5?, cu Stihurile de la Stihoavna Utreniei, din Penticostar, Slavă..., a Sf. Teotim, glas $ Slujba Sfântului Ierarh Teotim, episcopul Tomisului, a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prin Hotărârea nr. 5562/2016 și a fost publicată în broșură, de către Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, în anul 2016, urmând a fi publicată și în Mineiul Sfinților Români.
6, Și acum..., a Praznicului, din Penticostar, glasul 1: După optzile... La binecuvântarea pâinilor se cântă: Troparul Sf. Teotim (de două ori), apoi al Duminicii Tomei, glas 7: Pecetluit fiind mormântul... Iar, dacă nu se face binecuvântarea pâinilor, se cântă: Troparul Sf. Teotim, Sla- vă..., al Sf. Teodor Trihina, Și acum..., al Praznicului, glas 7: Pecetluit fiind mormântul..., și Otpustul mare: Cel ce prin ușile încuiate...
Dacă nu este Priveghere, Pavecernița mică o citim în toate zilele săptămânii, până la Duminica Tuturor Sfinților, punând Canonul de rugăciune al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pe glasul de rând (din Octoih sau Bogorodicină), și Tricântările Penticostarului, alcătuite de Iosif (caută la sfârșitul Penticostarului). Iar din Canonul Născătoarei de Dumnezeu se lasă la o parte Cântările la care se pune Tricântarea din Penticostar. După Cuvine-se cu adevărat..., Sfinte Dumnezeule..., și după Tatăl nostru..., se zice Condacul Praznicului, în toată perioada Cincizecimii.
Miezonoptica se citește în chilii, până la Înălțarea Domnului, după Penticostar. Dar, după Tipicul Mare, se săvârșește în biserică, citind Troparele obișnuite (Iată, Mirele...) și Rugăciunea pentru morți, ca în perioada Octoihului.
La Utrenie (luni dimineața), dacă nu este Priveghere, după ce zice preotul: Slavă Sfintei și Celei de o ființă..., se cântă: Hristos a înviat... (de 3 ori), cu glas lin și rar, ca să aibă vreme preotul să cădească după obicei. Îndată după: Hristos a înviat... (de trei ori) se citește: Slavă întru cei de sus..., și cei șase Psalmi obișnuiți. La Dumnezeu este Domnul..., se cântă: Troparul Praznicului, apoi Troparul Sf. Teotim, Slavă..., al Sf. Teodor Trihina, Și acum... al Praznicului, glas 7: Pecetluit fiind mormântul..., Și se citesc două Catisme, iar Catisma cea de a treia, de rând, se pune la Vecernie (așa se citește Psaltirea până la 21 septembrie, iar în unele mănăstiri, tot anul). După întâia Catismă se cântă Sedealna Sf. Teotim (de două ori), Slavă..., Și acum..., din Duminica Tomei, glas 1: De frica iudeilor... După a doua Catismă se cântă Sedealna Sf. Teotim (de două ori), Slavă..., Și acum..., a Tomei, de luni, glas 1: Toma geamănul... Apoi Polieleul obișnuit și Mărimurile Sf. Teotim, apoi Sedealna Sf. Teotim (de două ori), Slavă..., Și acum..., a Praznicului (a Tomei, din Duminica Tomei, glas 1: Văzând coasta Mea și rănile...). Prochimenul și Evanghelia Sf. Teotim și îndată: Învierea lui Hristos văzând... (o dată), și Psalmul 50. Slavă..., Pentru rugăciunile Ierarhului..., Și acum..., Pentru rugăciunile Născătoarei... și Stihira Ierarhului.
Până la Înălțarea Domnului, nu se cântă și nici nu se citește: Să cântăm Domnului... La Canoane, se pune Canonul Praznicului (cel din Duminica Tomei), cu Irmosul, pe 6, al Sf. Teotim pe 4 și al Sf. Teodor Trihina pe 4. Catavasii: Ziua Învierii... După Cântarea a 3-a, se pun Condacul și Icosul Duminicii Tomei, apoi Condacul Sf. Teodor Trihina, Sedealna Sf. Teotim, Slavă..., a Sf. Teodor, Și acum..., Ipacoi al Praznicului. După Cântarea a șasea, se pun Condacul și Icosul Sf. Teotim, apoi Sinaxarul din Minei. La Cântarea a 9-a se cântă: Ceea ce ești mai cinstită... După Cântarea a 9-a, Ectenia mică și apoi Luminânda Sf. Teotim (de două ori), Slavă..., Și acum..., a Praznicului (din Duminica Tomei).
La Laude, se pun Stihirile pe 6: 3 ale Praznicului, glas 2 (cele de la Stihoavna Utreniei, din Penticostar), și 3 ale Sf. Teotim, glas 1, Slavă..., a Sf. Teotim, glas 2, Și acum..., a Praznicului, glas 1: Toma, cel ce se numea... Doxologia mare. Troparul Sf. Teotim, Slavă..., al Sf. Teodor Trihina, Și acum..., al Praznicului, glas 7: Pecetluit fiind mormântul..., Ecteniile și Otpustul mare după obicei.
Să se știe: În mănăstiri, unde este obiceiul, de astăzi încep a se citi Mijloceasurile: al III-lea și al VI-lea în biserică, iar Mijloceasul 1 și al IX-lea - în chilii.
La Liturghie, Fericirile pe 8: din Cântarea întâi din Canonul Praznicului, pe 4 și, din Cântarea a 3-a a Sf. Teotim, pe 4. Apostolul și Evanghelia: 1. de rând (luni în săptămâna a doua după Paști); 2. ale Sf. Teotim. Chinonicul Praznicului: Laudă, Ierusalime, pe Domnul... și al Sfântului: Întru pomenire veșnică...
De astăzi se pot face și Parastase, până la 23 decembrie inclusiv, în afară de Duminici și Praznice împărătești. Când se face Parastas, în orice zi de luni până sâmbătă, se adaugă, la Liturghie, Apostolul și Evanghelia pentru morți, după ziua săptămânii (dacă nu se depășește numărul de trei pericope).
SFÂRȘIT
Mineiul: 20 aprilieSursa: Mineiul pe aprilie, 1929 · text: Episcop Petru Pruteanu (slujbe.teologie.net)
LA VECERNIE
La Doamne strigat-am..., Stihirile, glasul al 8-lea.
Podobie: O preaslăvită minune...
Cuvioase Părinte Teodore, dar ales te-ai adus pe tine lui Dumnezeu, având priveghere de toată noaptea și dragoste, cugetare de Dumnezeu, smerire desăvârșită, nădejde, credință și curăție, milosârdie desăvârșită, înfrânare adevărată și rugăciune, care te arăta ca un stâlp foarte luminos.
Cugetătorule de Dumnezeu Părinte Teodore, căutând a te îmbrăca cu podoabă adevărată, și cu îmbrăcăminte de mântuire, prin cuget binecredincios, nu ai părăsit a nu-ți acoperi trupul tău totdeauna cu haină de păr, și întărindu-te cu puterea Dumnezeiescului Duh, ai despuiat măiestriile celui ce ne-a despuiat pe noi.
Ca un sărac cu duhul te-ai adus pe tine jertfă vie și prinos deplin, și dar cinstit Dumnezeului nostru, Celui ce S-a întrupat din Maică Preacurată, și pentru noi a sărăcit. Pentru aceea ai primit îndulcirea cerurilor, Preafericite, către care pururea mijlocește, rugămu-ne să ne miluiască pe noi.
Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:
Cu ce ochi voi vedea sfințită fața ta, eu cel ce mi-am spurcat ochii cu patimile trupului, sau cum voi săruta chipul tău cel de Dumnezeu închipuit, fiindu-mi buzele spurcate, ticălosul de mine? Și cum îmi voi întinde eu ticălosul către Darul tău cel dumnezeiesc mâinile, care le-am făcut netrebnice? Stăpână mântuiește-mă.
A Crucii, a Născătoarei:
Soarele văzându-Te Iisuse întins pe Cruce de voia Ta, s-a întunecat, și pământul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat, și mormintele de frică s-au deschis, și toate puterile s-au spăimântat. Iar ceea ce Te-a născut fără de bărbat, văzându-Te, cu suspin striga: Vai mie! Ce este aceasta, ce văd?
LA UTRENIE
CANONUL
Cântarea a l-a, glasul al 4-lea:
Irmos: Adâncul Mării Roșii...
Pomenirea purtătorului de Dumnezeu astăzi pune înainte tuturor credincioșilor florile bunătăților, care trimit mirosul cel bun de taină al Duhului, și minuni prea-alese.
Cu sabia cea înțelegătoare tăind tu Teodore năvălirile patimilor, ai ridicat împotriva lor semne de biruință; drept aceea te-ai încununat cu darurile minunilor, și cu ale tămăduirilor, Cuvioase.
Slavă...
Dorind la sărăcia Domnului Cuvioase, arătat ai urât toată mărirea cea de pe pământ și vremelnică, Teodore. Pentru aceea ai câștigat mărire nepieritoare și luminată.
Și acum..., a Născătoarei:
Fără sămânță ai zămislit pe Fiul lui Dumnezeu, cu voia Tatălui, de la Dumnezeiescul Duh, și ai născut cu trup pe Cel din Tatăl fără de Maică, și pentru noi din tine fără de tată, Preacurată Fecioară.
Cântarea a 3-a:
Irmos: Se veselește de Tine Biserica...
Zburdările trupului le-ai omorât prin înfrânarea cea adevărată, și ai luminat toate puterile sufletului, Cuvioase.
Ostenelile tale înțelepte, cu lacrimi semănându-le cu adevărat au dat roadă de bune spice, care s-a adus Împăratului tuturor.
Slavă...
Cu adevărat nu ai dat dormitare genelor tale, Cuvioase, până ce te-ai făcut lăcaș desăvârșit lui Dumnezeu, fericite Părinte.
Și acum..., a Născătoarei:
Numai tu Maica lui Dumnezeu te-ai făcut celor de pe pământ pricinuitoare bunătăților celor mai presus de fire; pentru aceea aducem ție cuvântul cel de bucurie.
Irmosul:
Se veselește de Tine Biserica Ta Hristoase, strigând: Tu ești puterea mea Doamne, și scăparea și întărirea.
Sedealna, glasul al 4-lea.
Podobie: Cel ce te-ai înălțat...
Prin rugăciune neîncetată, și prin curăție ca un curat apropiindu-te de cel Curat, te-ai sfințit prin Duhul, Teodore. Pentru aceea acum sălășluindu-te împreună cu îngerii, cânți lauda cea întreit sfântă Stăpânului tuturor, pe care roagă-L pururea, să miluiască pe cei ce cu dragoste te laudă Cuvioase.
Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:
Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu nevoință să alergăm noi păcătoșii și smeriții și să cădem cu pocăință strigând, dintru adâncul sufletului: Stăpână ajută-ne milostivindu-te spre noi, sârguiește că pierim de mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deșerți, că pe tine una nădejde te-am câștigat.
A Crucii, a Născătoarei:
Văzându-Te pe Cruce ceea ce în vremile cele de pe urmă Te-a născut cu trup pe Tine Hristoase, Cel născut din Tatăl cel fără început, plângea lăcrimând. Cu ale căreia rugăciuni pentru milostivirea milelor, Unule preabunule Multmilostive Doamne, îndură-te și mântuiește lumea, Cel ce ridici păcatele ei.
Cântarea a 4-a:
Irmos: Ridicat pe Cruce văzându-te...
Crescut-au împreună cu trupul tău frumusețile bunătăților, cugetătorule de Dumnezeu; pentru aceea ai înflorit ca un finic, punând înaintea turmei tale roduri, care izvorăsc dulceață, Teodore.
Prin înfrânare ți-ai omorât patimile, și te-ai arătat lăcaș dumnezeiesc al Sfântului Duh, prin care tuturor ai izvorât daruri de tămăduiri, cugetătorule de Dumnezeu Teodore.
Slavă...
Cu sărăcia duhului, și cu strâmtoare petrecând pururea Părinte, acopereai trupul cu petece de păr, privind numai la avuția cea nepieritoare și veșnică.
Și acum..., a Născătoarei:
Neispitită de nuntă ai născut o Fecioară, și după naștere te-ai arătat iarăși Fecioară; pentru aceea cu glasuri neîncetate cu credință neîndoită strigăm ție: Bucură-te Stăpână.
Cântarea a 5-a:
Irmos: Tu Doamne lumina mea...
Tu Doamne ai întărit pe sihastrul Tău, Tu l-ai încins pe el cu putere și cu bărbăție împotriva luptătorului.
De Tine Doamne dorind Cuviosul întru sihăstria lui, Ție s-a adus arătat pe sineși, ca o jertfă fără prihană, prin focul înfrânării.
Slavă...
În sete și în foame căutând pe Domnul, Teodore te îndulcești acum de izvorul desfătării împreună cu cetele cuvioșilor.
Și acum..., a Născătoarei:
Pe tine armă neînfrânată asupra vrăjmașilor te punem înainte, pe tine întărire și nădejde mântuirii noastre te-am câștigat, dumnezeiască Mireasă.
Cântarea a 8-a:
Irmos: Jertfi-voi ție cu glas...
Săgețile vrăjmașului le-ai sfărâmat Cuvioase, oștindu-te împotriva lui cu armele smereniei, și cu ajutorul lui Hristos, ai primit biruință Teodore.
Patimile ispitelor le-ai lepădat departe Cuvioase ca pe niște valuri prin lucrarea înfrânării întru răbdare, bine ocârmuindu-te cu liniștea lui Hristos, Părinte.
Slavă...
Neîncetat socotind la ceasul morții, îți spălai patul cu lacrimi și cu suspinuri, și cu frică slujind Domnului totdeauna Părinte Teodore.
Și acum..., a Născătoarei:
O minune mai nouă decât toate minunile, că fără ispită bărbătească Fecioara primind în pântece pe Cela ce toate le păzește, le-a cuprins nu ca în strâmtoare.
Irmosul:
Jertfi-voi Ție cu glas de laudă Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele dracilor curățindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.
CONDAC, glasul al 4-lea.
Podobie: Arătatu-te-ai astăzi lumii...
Arătatu-te-ai prealuminat cu viața înțelepte Teodore, socotind petecele cele de păr mai mult decât visteriile cele împărătești de pe pământ. Pentru aceasta ai și dobândit haina cea cerească, roagă-te pururea pentru noi, Preacuvioase.
SINAXAR
În această lună, în ziua a douăzecea, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Teodor Trihina.
Stih: Mori tu Părinte care prin haină de păr ai surpat
Pe cel ce cu haină de frunze pe strămoși i-a îmbrăcat.
Teodore întru a douăzecea zi
Sufletul tău cel mare de trup se osebi.
Acest fericit dându-se spre toată răbdarea și petrecerea grea, înghețat de frig și de ger, își acoperea trupul cu îmbrăcăminte de păr aspră, dintru care, s-a numit și Trihina. Drept aceea a descoperit și înșelăciunea dracilor. Și mormântul său este izvorâtor de mir, spre toți câți năzuiesc la dânsul cu dragoste, își iau sufleteasca și trupeasca tămăduire.
Tot în această zi, pomenirea Sfinților Mucenici: Victor, Zotic, Zinon, Achindin, Chesarie, Severian, Hristofor, Teona și Antonin.
Stih: Împreună cu Achindin pe patru sabia omoară,
Care din primejdia rătăcirii scăpară.
Plini de praful cu sânge cel din cuptor,
S-au apropiat de Hristos cei de pe lângă Hristofor
Aceștia toți, au săvârșit lupta muceniciei pe vremile lui Dioclețian rău credinciosul, când și multpătimitorul Mucenic al lui Hristos Gheorghe fiind prins se muncea, și în vremea muncilor săvârșea preamărite minuni. Și Victor, Achindin, Zotic, împreună cu Zinon, și Severian, văzând pe Sfântul Gheorghe, întins pe roată, și întru nimic vătămându-se cu un glas s-au mărturisit pe sine creștini, cărora li s-au tăiat capetele de sabie. Iar Hristofor, Teona și Antonin, fiind cei mai de aproape păzitori ai împăratului, și care stau înaintea lui, într-una din zile, în vremea ce se certa marele Mucenic cu cruzime, văzând învierea elinului celui mort, ce îndată s-a făcut prin rugăciune și prin chemarea lui Hristos Dumnezeu, degrabă aceștia aruncând brâiele și armele lor înaintea împăratului și a toată priveliștea, au mărturisit pe Hristos că este Dumnezeu adevărat. Pentru care fiind prinși i-au pus la închisoare. Iar după câteva zile stând înaintea tiranului fură spânzurați și strujiți, și coastele li s-au ars cu făclii aprinse. Și în sfârșit fiind aruncați în foc, au primit cununa muceniciei.
Tot în această zi, Sfântul sfințitul Mucenic Anastasie al Antiohiei.
Stih: Anastasie, dar pentru tine ce voi scrie?
Care pentru Hristos ai grăbit a muri de sabie.
Tot în această zi pomenirea Sfântului Apostol Zaheu.
Stih: Nu îți zice pogoară-te, ci suie-te, Zahee,
Hristos la Cer chemându-te,
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Atanasie care a zidit Mănăstirea din Meteor, care cu pace s-a săvârșit.
Stih: Atanasie piatra Meteorul ai zidit,
Cel ce către piatra cea din capul unghiului ai călătorit.
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosul Iosaf, împreună sihastrul cu pomenitul Cuvios Atanasie din Meteor, care cu pace s-au săvârșit.
Stih: Iosafe în ceruri împreună cu Atanasie fiind.
Acum dănțuiți ca cei ce împreună de osteneli v-ați fost împărtășit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi, Amin.
Cântarea a 7-a:
Irmos: Din cuptorul persienesc...
Darul lui Dumnezeu cel ce odinioară a dat rouă tinerilor în cuptor, acela a veștejit cuptorul patimilor tale Părinte, vărsând ploaie de răcoreală peste tine, ca dintr-un nor.
Cu sudori amestecând pâraiele lacrimilor, prin Darul lui Hristos le-ai făcut scăldătoare Cuvioase, întru care spălându-te, ai șters întinăciunile patimilor, înțelepte Părinte.
Slavă...
În cuptorul lacrimilor arzând patimile trupului, cu totul te-ai arătat curat prealuminat ca aurul, strălucind cu daruri dumnezeiești întru slava Dumnezeului nostru, Părinte Teodore.
Și acum..., a Născătoarei:
Bucură-te dumnezeiesc lăcaș cel preasfințit al Celui Preaînalt, că prin tine s-a dat bucuria, Născătoare de Dumnezeu, celor ce strigă: Binecuvântată ești tu între femei preacurată Stăpână.
Cântarea a 8-a:
Irmos: Mâinile întinzându-și...
Fiind împodobit prin înțelegere cu obiceiurile bunătăților, ai suflat în lume bună mirosirea lor, Cuvioase, și mirurile minunilor tale le trimiți tuturor credincioșilor, care strigă lui Hristos: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul, și-L preaînălțați întru toți vecii.
Către Dumnezeu întinzându-ți mâinile Cuvioase, prin rugăciunile tale ai legat gurile fiarelor celor înțelegătoare, care s-au ridicat asupra ta Părinte, și veselindu-te cu cuget curat ai cântat: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul, și-L preaînălțați întru toți vecii.
Binecuvântăm pe Tatăl...
Ridicatu-te-ai Cuvioase de pe pământ la Cer, din strâmtoare la lărgime necuprinsă în lăcașurile sfinților, în loc de haină proastă împodobindu-te cu vison, Părinte Teodore, strigând: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul, și-L preaînălțați întru toți vecii.
Și acum..., a Născătoarei:
Numai tu Fecioară curată în toate neamurile te-ai arătat Maica lui Dumnezeu, tu te-ai făcut lăcaș Dumnezeirii, Preacurată, nearzându-te de Focul Luminii celei neapropiate. Pentru aceea toți bine te cuvântăm, Marie Mireasă a lui Dumnezeu.
Irmosul: Să lăudăm, bine să cuvântăm.
Mâinile întinzându-și Daniil, gurile leilor cele deschise în groapă le-a încuiat, și puterea focului a stins, cu buna faptă încingându-se tinerii cei iubitori de buna credință, stricând: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Cântarea a 9-a:
Irmos: Hristos Piatra cea netăiată...
Dorind să aibi viețuire în ceruri, te-ai slujit cu bunătățile ca cu o scară, prin care ai ajuns acolo, și ai câștigat ceea ce ai dorit Părinte Teodore.
Casă bunătăților te-ai făcut Părinte, întru care s-a ținut credința, nădejdea, dragostea și curăția; pentru aceasta te-ai mutat prea-ales plin de bucurie, Cuvioase.
Slavă...
Unde sunt mulțimile cuvioșilor și cetele drepților, unde este mulțimea sfinților și adunările celor întâi născuți, acolo arătat te-ai sălășluit Părinte, cu care împreună adu-ți aminte de noi totdeauna.
Și acum..., a Născătoarei:
Tu ești podoaba tuturor ce lor ce se laudă cu tine, tu ești veselia lumii, și dulceața inimii noastre a robilor tăi, tu ești îndulcirea și dorirea celor ce te laudă, Maică Fecioară Preacurată.
Irmosul:
Hristos, Piatra cea netăiată de mână, cea din marginea unghiului, din tine muntele cel netăiat Fecioară S-a tăiat, adunând firile cele osebite. Pentru aceasta veselindu-ne, pe tine Născătoare de Dumnezeu te slăvim.
Și cealaltă slujbă a Utreniei după rânduială, și Otpustul.
SFÂRȘIT