SFÂNTUL ILIE

LA VECERNIE

La Doamne strigat-am..., punem Stihirile pe 6, glasul 1.

Podobie: Ceea ce ești bucuria...

Pe scriitorul dumnezeieștilor cuvinte, și marele păzitor al Egiptului, după vrednicie să-l lăudăm, strigând: Marcu înțelepte, prin învățăturile și rugăciunile tale, ca un Apostol, pe noi pe toți ne povățuiește la viața cea neînvăluită.

Împreună călător ai fost cu vasul alegerii, și împreună cu dânsul ai străbătut toată Macedonia. Și în Roma ucenic fiind lui Petru, dulce tâlcuitor te-ai arătat; și pătimind te-ai odihnit cu dumnezeiască cuviință în Egipt, Marcu preaînțelepte.

Sufletele cele arse și uscate le-ai înviat, prin ploile cele luminate ale Evangheliei; pentru aceasta dumnezeiescule Marcu, împreună cu noi, Alexandria astăzi luminat prăznuiește și laudă pomenirea ta, închinându-se moaștelor tale.

Alte Stihiri, glasul 1.

Podobie: Prealăudaților Mucenici...

O Marcu preafericite! Din izvorul desfătării ai băut, și ca din Edem te-ai pornit râu de pace prea-limpede udând cu apele evangheliceștei tale propovăduiri fața pământului, și tăriile Bisericii adăpând cu dogmele cele de Dumnezeu insuflate.

O Marcu de Dumnezeu cugetătorule, Moise mai-nainte pe egipteni în mare i-a înecat, dar tu preaînțelepte, din marea înșelăciunii pe aceia i-ai tras, cu singură puterea Celui ce a venit cu trup, și a surpat cu braț înalt pe cele făcute de mână ale acelora.

O Marcu preasfințite! Întru lumina Duhului petrecând, tot te-ai făcut duhovnicesc și acum, Preafericite, cu privirile cele neslăbite către Stăpânul, și cu preafericitele străluciri, cu putere fiind îndumnezeit, începătura tainei ai aflat, și sfârșitul cel mult dorit.

Slavă..., glasul al 6-lea.

Vărsatu-s-a Dar în buzele tale, Marcu Apostole și ai fost păstor Bisericii lui Hristos, învățând oile cele cuvântătoare, să creadă în Treimea cea de o Ființă, întru o Dumnezeire.

Și acum..., a praznicului.

LA STIHOAVNĂ

Stihirile, glasul 1.

Podobie: prealăudaților Mucenici...

O Marcu de Dumnezeu înțelepțite! Trestie scriitorului Celui înțelept, Cel ce scrie degrab, te-ai făcut, întruparea lui Hristos din dumnezeiască suflare scriind, și luminat vestind graiurile vieții celei nesfârșite. Întru care roagă-te, ca să se scrie cei ce te laudă pe tine și cinstesc mărită pomenirea ta.

Stih: În tot pământul a ieșit vestirea lor și la marginile lumii cuvintele lor.

O Marcu prealăudate! Pe Hristos binevestind, lumea ai înconjurat ca soarele, pierzând cu razele credinței, tot întunericul mulțimii dumnezeilor. Și acum te roagă, să dăruiască sufletelor noastre pace și mare milă.

Stih: Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria.

O Marcu Apostole! Întru care mai-nainte se înmulțise nebunia relei credințe, tu ai propovăduit, întunericul egiptenilor cu luminarea cuvintelor tale gonindu-l, de Dumnezeu propovăduitorule, Apostole. Și acum te roagă, să se dăruiască sufletelor noastre pace și mare milă.

Slavă..., glasul al 8-lea.

Veniți pe propovăduitorul cereștii taine, și tâlcuitorul Evangheliei, pe Marcu cu psalmi și cu cântări toți să-l lăudăm. Că acesta s-a arătat râu al raiului celui înțelegător, sufleteștile brazde cu cerești ploi udându-le, și arătându-le aducătoare de roadă lui Hristos Dumnezeu, Celui ce dă tuturor prin rugăciunile lui curățire și mare milă.

Și acum..., a Praznicului.

Troparul, glasul al 3-lea.

Apostole sfinte și evangheliste Marcu, roagă pe milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare de greșale sufletelor noastre.

Sau acesta, glas același.

Învățându-te de verhovnicul Petru, te-ai făcut Apostol al lui Hristos, și ca un soare ai strălucit marginilor, podoaba Alexandrenilor ai fost, Fericite, căci prin tine Egiptul s-a slobozit din înșelăciune, și ca un stâlp al Bisericii, prin învățătura ta cea evanghelicească pe toți ai luminat. Pentru aceasta luminat cinstind, pomenirea ta prăznuim, Marcu de Dumnezeu grăitorule; roagă pe Dumnezeu, Cel îmblânzit prin tine, ca să dăruiască iertare de greșeli sufletelor noastre.

Slavă..., Și acum..., a Praznicului.

LA UTRENIE

La Dumnezeu este Domnul, Troparul Praznicului de 2 ori, Slavă..., al Apostolului, Și acum... al Praznicului.

După întâia Catismă, Sedealna Apostolului, glasul 1.

Podobie: Mormântul tău...

Ca un luceafăr cu bună podoabă, ai strălucit lumii, gonind prin credință întunericul cel adânc Apostole, și ai luminat sufletele. Pentru aceasta toată Biserica luminat cântă astăzi, pomenirea ta cea purtătoare de lumină, slăvind pe Hristos. De două ori.

Slavă..., Și acum..., a Paznicului,

După a doua Catismă, Sedealna Apostolului, glasul al 4-lea.

Podobie: Cel ce te-ai înălțat...

Învățându-te de la Izvorul vieții înțelepciunea, pe cei ce mai-nainte din neștiință cu cuget stricat slujeau celor ciopliți i-ai înțelepțit. Pentru aceasta te fericești în veacul veacului, stând înaintea Scaunului Preasfintei Treimi și cu osârdie rugându-te, ca să aflăm dezlegare greșelilor, Apostole Marcu.

Slavă..., glas același.

Podobie: Arătatu-te-ai astăzi...

Ca pe o stea mare câștigându-te pe tine Biserica, Mărite, cu razele dogmelor tale luminată fiind, strigă ție: Bucură-te preafericite Apostole al Domnului.

Și acum..., al Praznicului.

Învierea lui Hristos văzând...

Psalmul 50.

CANOANELE

Al Praznicului cu Irmosul pe 8 și al Sfântului pe 6.

CANONUL Sfântului

Cântarea a l-a, glasul 1:

Irmos: Dreapta ta cea purtătoare...

Pe Marcu văzătorul de Dumnezeu lăudându-l, chem Darul Duhului, ca insuflându-mi mie luminat, să-mi gonească neștiința, și dumnezeiască bogăție de înțelepciune să-mi dăruiască.

Pe al tău de Dumnezeu grăitor, cu lumina darului luminându-l Mântuitorule, Cuvinte al lui Dumnezeu, ca un pricinuitor al bunătăților, care a Ta venire nouă bine ne-a vestit.

Slavă...

Lui Petru cel înțelept, ucenic fiind, și îmbogățindu-te cu a aceluia primire de fiu, Marcu preamărite, tăinuitor te-ai arătat tainelor lui Hristos, și împreună moștenitor măririi Lui te-ai făcut.

Și acum..., a Născătoarei:

Cela ce pe egipteni întru adânc i-a înecat prin norul Duhului, Acela a venit din tine Preacurată la egipteni mai pe urmă, și prin Marcu pe aceia de înșelăciune i-a mântuit.

Catavasie: Ziua învierii noroadelor...

Cântarea a 3-a:

Irmos: Însuți cela ce știi...

Pe tine Hristoase înțelepciunea cea ipostatnică, Care Te-ai arătat la toată lumea, Stăpâne, și viață ai dăruit, și pe oameni i-ai luminat, Te-a propovăduit cu razele Tale fiind strălucit robul Tău, Marcu, Iubitorule de oameni.

Izvorul înțelepciunii cel pururea curgător primindu-l Hristoase, însuși văzătorul tău Marcu, ca un râu sunând, a udat marginile pământului cu lumina cunoștinței de Dumnezeu, arătând proorocia ta cea adevărată, Iubitorule de oameni.

Slavă...

Lui Petru urmând înțelepte, ca un ucenic al lui, înțelept ai așezat Evanghelia, lumina teologiei luând de la dânsul Apostole, și venirea lui Dumnezeu în trup o ai vestit luminat.

Și acum..., a Născătoarei:

În brațe feciorești dedemult fiind purtat, altarele Egiptului cele drăcești Tu le-ai sfărâmat, și la aceasta iarăși ai trimis pe Marcu să facă pe toți să cunoască întruparea Ta, și dumnezeiască taina Ta Hristoase.

Catavasie: Veniți sa bem băutură...

CONDACUL și ICOSUL Praznicului.

Sedealna, glasul al 8-lea.

Podobie: Pe Înțelepciunea și Cuvântul.

Surpând semeția idolească, și dorind de patimile Mântuitorului, Marcu Apostole din Cer te-ai arătat lumii, izvorând tuturor minuni, și ai fost învățător limbilor. Pentru aceasta întru cântări lăudând și cu credință mărind, după vrednicie cinstim pomenirea ta, de Dumnezeu grăitorule prea-bogate roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greșeli să dăruiască, celor ce cu dragoste cinstesc sfântă pomenirea ta.

Slavă..., glasul 1,

Podobie: Mormântul tău...

La înălțimea faptelor bune suindu-te dumnezeiescule Marcu, ne-ai tunat nouă tainele cele mari ale dogmelor celor de mântuire, dumnezeiesc propovăduitor făcându-te. Pentru aceasta cu credință te rugăm pe tine, Preafericite, slobozește-ne pe noi de tot necazul, de păcate și de primejdii.

Și acum..., a Praznicului.

Cântarea a 4-a:

Irmos: Munte umbrit...

În tot pământul a ieșit vestirea ta, și la marginile lumii arătat puterea cuvintelor tale, înțelepte, precum zice David, luminat propovăduiește mântuirea și înnoirea noastră.

Pe dumnezeiescul și preaînțeleptul Marcu, ca pe un propovăduitor și tainic învățător Darului, cel ce a vestit tuturor pe Lumina cea neapusă și cu razele propovăduirii sale, a luminat lumea, cu cântări să se laude.

Slavă...

Picioarele tale, după proorocie, s-au înfrumusețat, căci bine ai vestit nouă luminat pacea cea mai presus de cuvânt, de Dumnezeu primite, care prin trup era să se arate marginilor, spre mântuirea noastră și înnoirea.

Și acum..., al Născătoarei:

Pe norul cel fecioresc Cuvântul fiind purtat, sfaturile egiptenilor și gândurile celor luptători de Dumnezeu, nebune socotindu-le, le-a stricat prin învățăturile dumnezeiescului Marcu, ca un Milosârd, spre mântuirea noastră și înnoirea.

Catavasie: La dumnezeiasca strajă...

Cântarea a 5-a:

Irmos: Cel ce ai luminat...

Picat-ai dulceața bunei credințe din dumnezeieștile ploi ale cuvintelor tale, arătându-te cu Darul, peste tot fiind strălucit, luminat cu razele Soarelui celui înțelegător, Marcu preafericite, de Dumnezeu primite.

Din casa Domnului izvor ai ieșit, și adăpi inimile cele uscate cu apele Duhului din-destul, învățând ca să aducă rod în loc de nerodire, Apostole.

Slavă...

Tu al marelui Petru fiu ai fost, și cu învățăturile lui fiind luminat totdeauna, sufletele celor ce au venit la tine cu căldură le-ai luminat, Marcu, Apostole al Domnului.

Și acum..., a Născătoarei:

Ca un Om din Fecioară născându-Te, egiptenilor Te-ai arătat Hristoase, Cel ce ai strălucit din Tatăl mai-nainte de făptură; cărora pe Marcu le-ai uns, ca să-i învețe pe dânșii înțelepțește tainele cunoștinței de Dumnezeu.

Catavasie: Să mânecăm cu mânecare...

Cântarea a 6-a:

Irmos: Înconjuratu-ne-au pe noi...

Surpat-ai sprânceana celor fărădelege Doamne, și înălțarea cea mândră ai smerit, pe Apostolul Tău arătându-l purtător de biruință cu puterea Ta; că Tu ești tăria celor neputincioși și îndreptarea.

Cununa nădejdii, Mărite, cu care acum ne încununăm, o ai propovăduit cu cuvintele tale pe Ziditorul făpturii, înțelepte Marcu.

Slavă...

Petru verhovnicul, Mărite, pe tine luminat cu taină te-a învățat, de ai scris cinstita Evanghelie, arătându-te slujitor Darului, că tu ne-ai tâlcuit nouă lumina cunoștinței de Dumnezeu.

Și acum..., a Născătoarei:

Egiptul cel ce era mai-nainte întru întuneric Doamne, prin Fecioara, dumnezeiasca Maică, l-ai luminat, ca un Prunc mergând la dânsul, și ai surpat capiștile lui, cu învățăturile lui Marcu, de Dumnezeu grăitorului, Iubitorule de oameni.

Irmosul: Pogorâtu-Te-ai în cele...

CONDAC, glasul al 2- lea:

Podobie: Cele de sus căutând.

Darul Duhului primind dintru înălțime, împletirile ritorilor le-ai stricat Apostole, și pe toți păgânii vânându-i Marcu preamărite, Stăpânului tău i-ai adus, propovăduind dumnezeiasca Evanghelie.

ICOS

Fiind ucenic verhovnicului Apostolilor, împreună cu dânsul ai propovăduit pe Hristos Fiul lui Dumnezeu, și pe cei ce se clătinau de înșelăciune, i-ai întărit pe piatra adevărului; pe care întărindu-mă și pe mine, îndreptează pașii sufletului meu, ca mântuindu-mă de cursele vrăjmașului, nepoticnit să te cinstesc pe tine: Căci tu pe toți i-ai luminat Marcu, înțelepte, propovăduind dumnezeiasca Evanghelie.

CONDAC, glasul al 2-lea.

Podobie: Cele de sus căutând...

Lui Petru arătându-te săditură de Dumnezeu sădită, și Mucenic tare, și tăinuitor, și Apostol al lui Hristos, ai vărsat marea învățăturilor, și lumea ai veselit, rugându-te Marcu, să ne mântuiască pe noi.

ICOS

Pe iubitorul de înțelepciune, și Apostolul Mântuitorului Hristos, toți cu cântări de laude să-l cinstim, că acesta fiind învățat de Petru, a scris Evanghelia lui Hristos Dumnezeu, a Celui ce S-a arătat cu trup tuturor oamenilor, și cinstitele Lui patimi, și dumnezeiasca Înviere în lume le-a vestit. Cu care și pe păgâni i-a luminat, învățându-i să cinstească o Dumnezeire în Trei ipostasuri, dumnezeiescul Marcu, rugându-se să ne mântuiască pe noi.

SINAXAR

În această lună, în ziua a douăzeci și cincea, pomenirea Sfântului Apostol și Evanghelist Marcu.

Stih: Spurcații ucigași pe Marcu târându-l pe pământ,

Nu știau că la ceruri prin aceea îl trimit.

Pe Marcu în a douăzeci și cincea zi.

Cei fără de minte pe pământ îi târî.

Prealăudatul Apostol Marcu a propovăduit pe Hristos în tot Egiptul și Libia și Barbaria și în Pendapoli, în zilele lui Tiberiu Cezarul, și a scris și Evanghelia sa, tâlcuindu-i-o Apostolul Petru, și mergând în Chirinii Pendapoliei, a făcut multe minuni. De aceea s-a dus în Alexandria cea despre Faron, și de acolo la Pendapoli, făcând pretutindeni minuni, și împodobind bisericile lui Hristos, cu hirotonii de episcopi și de ceilalți clerici. După aceea mergând iarăși la Alexandria, și aflând pe oarecari frați de mare, la Vucolii, petrecea cu dânșii binevestind și propovăduind cuvântul lui Dumnezeu, unde mergând către dânsul închinătorii idolilor și nesuferind a vedea sporindu-se credința lui Hristos, îl legară cu ștreanguri și-l târâră, și căzâdu-i carnea pe pietre, se dărâmă, și sângele lui roșea pământul. Deci băgându-l în temniță, i se arătă Domnul spunându-i mai-nainte mărirea ce va să-l primească, și la ziuă iarăși legându-l, îl târâră pe ulițe iarăși, și așa dărâmându-se și rupându-se de pietre, și-a dat sufletul la Dumnezeu. Iar chipul statului lui era într-acest chip: Nici foarte plin la trup, nici prea înalt, nici scund și mărunt, ci cuvios și împodobit la măsura vârstei crescându-i și căruntețe. Nasul lungăreț iar nu scurt, nici cu vreo lipsă, ci drept, sprâncenele îi băteau jos, barba lungă, capul pleșuv; la față era încuviințat, era milostiv și lăsător, și dulce la vorbă cu cei ce se împreuna, atâta cât era tocmit la toate, și strălucea bunătățile sufletului cu harurile trupului său. Și i se face pomenirea în sfânta sa biserică, ce este aproape de Taurul.

Tot în această zi, pomenirea înnoirii cinstitei Apostoliei Sfântului și prealăudatului verhovnicului Apostolilor Petru, ce este alături cu Sfânta Biserică cea mare.

Tot în această zi, pomenirea celui dintru sfinți Părintelui nostru Macedonie patriarhul Constantinopolului.

Stih: Macedonie, de stricăciosul scaun tu depărtat fiind,

Pe Dumnezeu acum cu Serafimii și cereștile scaune ești lăudând.

Tot în această zi, Sfânta Muceniță Nihi.

Stih: Dătătorul bunătății a dat răsplătiri Nihei ce a suferit tăiere,

Ca ceea ce s-a aflat de biruință purtătoare.

Tot în această zi, pomenirea Preacuvioșilor opt părinți sihaștri.

Stih: Grumazii a opt bărbați împreună au tăiat.

Care sub jugul tău Cuvinte au îngenunchiat.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi, Amin.

Cântarea a 7-a:

Irmos: Pe tine Născătoare de...

Cu dumnezeieștile fulgere fiind aprins, răsunările cele strălucite cu taină le-ai răspuns, Marcu preafericite, că ai propovăduit pe Cuvântul cel fără de trup a fi întrupat, pe Dumnezeul părinților Cel lăudat și preaslăvit.

Cu puterile cele dumnezeiești lucrătoare, Atotfăcătorule, pe învățăcelul cel de Dumnezeu grăitor întrarmându-l, făcător de minuni pe el l-ai săvârșit, că bolile a gonit, și neputințele a vindecat, propovăduind pe Dumnezeu cel lăudat și preaslăvit.

Slavă...

Pe mai-marele cetei Apostolilor avându-l învățător pe dumnezeiescul Petru, următor lui te-ai arătat, că toată plinirea Bisericii ai îndreptat, lăudând pe Dumnezeul părinților Cel lăudat și preaslăvit.

Și acum..., a Născătoarei:

Stâlp în Egipt scrisoarea Evangheliei tale însuți o ai pus, Celui ce S-a născut fără de sămânță din dumnezeiasca Maică, urmând cuvintelor Isaiei, prealăudate, vestind pe Dumnezeul părinților Cel lăudat și preaslăvit.

Catavasie: Cel ce a mântuit...

Cântarea a 8-a:

Irmos: În cuptor tinerii lui Israil.

Pe Cuvântul, Cel ce S-a născut din Tatăl mai-nainte de toți vecii, pe Hristos, Care s-a îmbrăcat în firea omenească, L-ai propovăduit, Mărite, și ai strigat: Toate făpturile pe Domnul lăudați, și-L preaînălțați întru toți vecii.

Pe Hristos, Cel ce S-a dat însuși pe Sine izbăvire pentru păcatul nostru, și prin patimă a ridicat pe cei căzuți, L-ai preaslăvit, Mărite, și ai strigat: Toate făpturile pe Domnul lăudați, și-L preaînălțați întru toți vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl...

Învățăturii lui Petru celei înțelepte Marcu plecându-te, preaînțelepțește prin scrisori ai tâlcuit cinstita Evanghelie credincioșilor, celor ce strigă: Toate făpturile pe Domnul lăudați, și-L preaînălțați întru toți vecii.

Și acum..., a Născătoarei:

Ca pe un Prunc purtând Fecioara pe Emanuil, a venit la egipteni, cărora ca o stea luminoasă Marcu s-a trimis, care a strigat: Toate făpturile pe Domnul lăudați, și-L preaînălțați întru toți vecii.

Catavasie: Să lăudăm, bine să cuvântăm...

Această numită și sfântă zi...

Cântarea a 9-a:

Irmos: Chipul nașterii tale...

Ajungând la Izvorul cel neajuns al strălucirii celei întreit luminătoare, de Dumnezeu grăitorule, mai curat și mai limpede te desfătezi cu îndumnezeirea cea mai presus de gând, împreună cu îngerii dănțuind neîncetat, Preasfințite.

Făcându-te părtaș învățăturii lui Petru, și Dumnezeieștii propovăduiri, în cereștile corturi locuiești împreună cu dânsul, de Dumnezeu grăitorule, Fericite; cu care împreună te rogi pentru noi, Marcu Apostole.

Slavă...

Lumina cea întreit unită, și iarăși cu minune întreită întru Unime, o ai propovăduit cu preabună credință Marcu preaînțelepte, fiind luminat cu raza Darului. Pentru aceasta te rugăm: Roagă-te pururea pentru noi.

Și acum..., a Născătoarei:

Marcu cinstitul Apostol, egiptenilor arhiereu s-a dăruit, la care ca un Prunc a venit întrupându-Se din curata Fecioară, dumnezeiasca Maică, Domnul slavei, pe Care lăudându-L Îl slăvim.

Catavasie: Luminează-te, luminează-te...

LUMINÂNDA

Podobie: Lumina cea neschimbată...

Tu cu primirea de fiu a lui Petru Apostolul îmbogățindu-te, de acolo mai întâi decât toți, ai scris egiptenilor Evanghelia, Marcu, prin care ai luminat lumea.

Slavă..., altă Luminândă.

Învățându-te înțelepciunii celei cerești Apostole, alcătuirile ritorilor și numărul grăitorilor de stele, cu limba ta i-ai surpat, o Marcu preamărite! Și fiind ucenic al lui Petru, ai propovăduit lumii cuvintele cele evanghelicești.

Și acum..., a praznicului.

LA LAUDE

Stihirile pe 6, ale Praznicului 3, și ale Apostolului 3, glasul 1.

Podobie: Prealăudaților Mucenici...

Luminătorul cel strălucit al Egiptului, Marcu prea-vestitul, propovăduitorul cel preaînțelept al Cuvântului și dumnezeiescului scriitor al Evangheliei, să se laude de noi cu cântări și cu dumnezeiești dulci glasuri, că se roagă lui Hristos, să dăruiască sufletelor noastre pace și mare milă.

Scriitor dumnezeieștilor învățături ale lui Hristos făcându-te, în tot pământul ai luminat întruparea Lui, și dumnezeieștile patimi, cinstita Înviere și înălțarea la Tatăl ai propovăduit, Preaînțelepte, și pe păgâni i-ai tras la cunoștința adevărului, Apostole.

Următor plecat dumnezeiescului Petru fiind, Marcu al Domnului Apostole, învățăturilor lui plecându-te preaînțelepte, cu Darul Preasfântului Duh popoare ai luminat, și mintea egiptenilor o ai strălucit, și cetatea lor o ai împodobit.

Slavă..., glasul al 6-lea.

Vânătorule înțelepte, sfințite Apostole, lucrătorule al Mântuitorului, grăitorule al patimilor Lui, cela ce cu credința înconjurând zidirea, și trăgând limbile cele rătăcite, și ca o bună tămâie aducându-i lui Dumnezeu, te-ai suit în Cer. Pentru aceasta stând înaintea Judecătorului, roagă-te ca să ne mântuim noi de fărădelegile noastre, și în ziua judecății de muncă.

Și acum..., a Praznicului.

SLAVOSLOVIA CEA MARE

Ecteniile și Otpustul.

Ceasul întâi și Otpustul deplin.