SFÂNTUL ILIE

LA VECERNIE

La Doamne strigat-am..., Stihirile glasului 1.

Podobie: Prealăudaților Mucenici...

Fiii ucigașilor Domnului cei cumpliți, topindu-se de zavistie, te-au pârât pe tine, Mărite; iar tu îmbărbătându-te cu nebiruire, ai primit desfătarea raiului, o Luchiliane! Pentru aceasta roagă-te lui Hristos, să se dăruiască sufletelor noastre, pace și mare milă.

Tinerii cei preasfințiți ascultând de tine ca de un Părinte al lor, au pătimit împreună cu tine foarte tare, precum și pururea pomenita și Cuvioasa Paula Mucenița. Cu care împreună acum locuiești în ceruri, Mucenice vrednicule de minune! Roagă-te lui Hristos, să se dăruiască sufletelor noastre, pace și mare milă.

Sicriul tău totdeauna izvorăște ape de tămăduiri, celor ce aleargă către tine Mucenice mult-pătimitorule, și spală patimi și îneacă cetele dracilor, cu ajutorul Duhului. Pentru aceasta roagă-te să se dăruiască sufletelor noastre, pace și mare milă.

Slavă..., Și acum..., a Praznicului.

Iar de va fi în post, a Născătoarei.

Miluiește-mă Preacurată pe mine osânditul, pe cel fără de răspuns, cel lepădat și ticălos, și nu mă rușina, ci apucă înainte degrabă, și mă mântuiește, când va vrea Domnul să judece toată lumea, și mă răpește de la iadul cel greu căci poți Preacurată, câte voiești.

A Crucii, a Născătoarei.

Dacă a văzut Fecioara pe Hristos spânzurat pe lemn, zicea: Sabie a trecut prin inima mea Fiule, și o sfărâmă Stăpâne, precum dedemult mi-a zis mai-nainte Simeon; ci scoală-Te, și mă slăvește împreună cu Tine, nemuritorule, pe mine Maica și roaba Ta, rogu-te.

Tropar, glasul al 4-lea.

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoințele lor, cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Slavă..., Și acum..., al Praznicului, iar de va fi în post, al Născătoarei.

LA UTRENIE

CANOANELE

Al Praznicului cu Irmosul pe 8, iar de va fi în post, amândouă Canoanele Octoihului și al Sfântului pe 4.

Canonul Sfântului

Cântarea 1-a, glasul al 8-lea:

Irmos:

Apa trecându-o ca pe uscat, și din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-i cântăm.

Te laud pe tine Luchiliane ca pe o slugă a Dumnezeiescului Cuvânt, și laudă a mucenicilor. Pentru aceasta dăruiește-mi mie curățire, și tămăduire de cele rele, prin rugăciunile tale.

Cu tot cugetul și sufletul te-ai ținut de tot întru dragostea lui Hristos, și ai defăimat înșelăciunea și slăbiciunea idolilor, Înțelepte.

Slavă...

Mai mult decât toată mărirea cea de pe pământ, poftind dumnezeiasca slavă cea prin munci, te desfătezi întru cele cerești veselitoare ale slavei celei neîmbătrânite, de Dumnezeu fericite.

Și acum..., a Născătoarei:

Tu ești scara, care o a văzut Iacov, Născătoare de Dumnezeu; căci prin tine S-a unit Cuvântul cu cei de pe pământ, și a tras către înălțime ființa pământenilor.

Cântarea a 3-a:

Irmos: Tu ești întărirea...

Iuda a vândut iudeilor celor ucigași de Dumnezeu, pe Mântuitorul Domnul Hristos; iar acum iudeii te vând pe tine celor fărădelege.

Ispitindu-se zavistnicul să te amăgească cu cuvinte momelnice pe tine, s-a arătat împroșcat de cuvintele tale ca de niște pietre, purtătorule de chinuri.

Slavă...

Sfeșnic prealuminat, te-ai făcut celor ce s-au nevoit împreună cu tine, povățuindu-i la lumina dumnezeieștilor cărări, ale desfătării celei de acolo.

Și acum..., a Născătoarei:

Rogu-te pe tine, Stăpână, Milostiv să-mi faci mie la ziua judecății, pe Cel ce S-a născut din tine, prin rugăciunile tale.

Irmosul:

Tu ești întărirea celor ce aleargă la Tine Doamne, Tu ești lumina celor întunecați, și pe Tine te laudă duhul meu.

Sedealna, glasul 1

Podobie: Mormântul tău...

Cu focul împreunându-te nicicum nu te-ai ars o Luchiliane, viteazule, pătimitorule, căci ai avut roua lui Dumnezeu, de te răcorea. Pentru aceasta veselindu-te, ai săvârșit nevoințele cele mai presus de fire, cu sfinții prunci, cu care dimpreună adu-ți aminte de noi.

Slavă..., Și acum..., al Praznicului.

Iar de va fi în post, a Născătoarei.

Maică a lui Dumnezeu te știm toți pe tine, ceea ce te-ai arătat Fecioară cu adevărat și după naștere, noi cei ce cu dragoste alergăm la a ta bunătate. Că pe tine le avem păcătoșii folositoare, pe tine te-am câștigat întru ispite mântuire, una cea cu totul fără prihană.

A Crucii, a Născătoarei.

Văzându-Te Hristoase, Maica Ta cea Preacurată, mort pe Cruce întins, striga: Fiul meu, Cel ce ești împreună fără de început cu Tatăl și cu Duhul, ce este această negrăită a ta rânduială, prin care ai mântuit înțeleaptă zidirea mâinilor Tale celor preacurate.

Cântarea a 4-a:

Irmos:

Auzit-am Doamne taina iconomiei Tale, înțeles-am lucrurile Tale, și am proslăvit Dumnezeirea Ta.

Strălucit-ai cu cuvintele tale, și ai luminat lumea cu chinurile tale, iar împotrivirea tiranilor, o ai gonit ca pe o negură fără de stare.

Îndreptându-te întru Hristos, te-ai arătat prin credință nou Avraam, precum el odinioară, căci prin cunoștința Ziditorului tău te-ai lepădat de toată deșertăciunea.

Slavă...

Câștigându-te pe tine credincioșii pierzător înșelăciunii și tămăduitor patimilor celor cu dureri, toți ne împărtășim de tămăduiri, mărite Mucenice.

Și acum... A Născătoarei:

Mai presus de cuget este taina zămislirii tale Maică Fecioară, căci primind în pântece pe Dumnezeu, L-ai născut negrăit.

Cântarea a 5-a:

Irmos:

Luminează-ne pe noi Doamne cu poruncile Tale, și cu brațul Tău cel înalt, pacea Ta dă-ne-o nouă Iubitorule de oameni.

Hristoase, Cela ce ești singur Doctor al sufletelor și al trupurilor noastre, tămăduiește durerea patimilor mele, cu rugăciunile Mucenicilor.

Floare sfințită prin lucrarea Duhului te-ai arătat, Mucenice mărite, făcând a odrăsli nerodirea prin nevoințe.

Slavă...

Având în inima ta cuvinte de viață, Înțelepte, amăgirile tiranilor le-ai omorât cu împotrivirea ta, pururea pomenite.

Și acum..., a Născătoarei:

Avându-te pe tine zid nesfărâmat, liman și întărire, nădejde și dumnezeiască armă, ne mântuim Maica lui Dumnezeu Preacurată.

Cântarea a 6-a:

Irmos: Curățește-mă Mântuitorule.

Înălțându-ți după gând dorirea sufletului cea dumnezeiască, cu îndrăzneală ai alergat de bunăvoie către focul cel tirănesc, și ai fost păzit cu roua Duhului, împreună cu pruncii, viteazule purtătorule de chinuri.

De învățăturile tale înțelepte Mucenice, întărindu-se și Paula, tare s-a îmbărbătat împotriva vrăjmașului, și a primit cununa dreptății din mâna lui Hristos puitorului de nevoințe.

Slavă...

Văzându-ți vrăjmașul neînduplecarea ta nemișcată ca muntele Sionului, n-a suferit, ci cu totul s-a rușinat, și călcându-se de tine la pământ, s-a zdrobit în priveliște, cugetătorule de Dumnezeu.

Și acum..., a Născătoarei:

Zămislit-ai cu adevărat în pântecele tău pe Dumnezeiescul Cuvânt, și L-ai născut, pe El mai presus de fire. Pe Care prin rugăciunile tale îmblânzește-L, să se mântuiască de primejdii toți robii tăi Preacurată.

Irmosul:

Curățește-mă Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele, și mă ridică dintru adâncul răutăților, rogu-mă; căci către Tine am strigat, și mă auzi Dumnezeul mântuirii mele.

CONDACUL și ICOSUL Praznicului.

Sau al Sfântului, glasul al 2-lea.

Podobie: Căutând cele de sus...

Ceata cea cu numărul de cinci a sfinților Mucenici cea strălucită, care luminează Biserica lui Hristos, adunându-ne astăzi, să cinstim sfântă prăznuirea pomenirii lor, bucurându-ne căci ca niște tari pătimitori și slugi ale lui Hristos stându-i înainte, neîncetat se roagă pentru noi toți.

SINAXAR

În această lună, în ziua a treia, pomenirea Sfântului Mucenic Luchilian și a celor împreună cu el patru prunci: Ipatie, Paul, Dionisie, Claudie și Paula, fecioara și Mucenița.

Stih: Luchilian și Paula împreună cu ai lor prunci,

Prin sânge au câștigat cununile cele de Mucenici.

Luchilian, întru această lună, în a treia zi.

Întins a fost pe Cruce, unde-l pironi.

Turburarea valurilor, pentru aceea și strigai:

Dumnezeul părinților noștri bine ești cuvântat.

Acest sfânt Luchilian, a fost în zilele împăratului Aurelian, mai înainte fu popă idolesc fiind, bătrân de vârstă și cărunt, locuind aproape de cetatea Nicomidiei. Deci întorcându-se spre credința lui Hristos și aducându-se înaintea comitului Silvan, și nevrând să se lepede de Hristos, și să-și ție legea cea dintâi, a fost zdrobit la fălci și bătut cu toiege, și spânzurat cu capul în jos. După aceea fu băgat în temniță, și a aflat acolo băgați trei tineri pentru credința cea în Hristos. Apoi iarăși ieși cu dânșii înaintea Comitului, și stând nemișcat în credința lui Hristos, a fost băgat într-un cuptor ars împreună cu tinerii aceia, și pogorându-se ploaie de sus, a stins focul și ieșiră sănătoși, și luându-și răspunsul cel de pierzare împreună cu tinerii fu adus în Vizantia din porunca Comitului. Deci tinerilor le-au tăiat capetele, iar pe Sfântul îl spânzurară pe o Cruce, și așa și-a dat sufletul la Dumnezeu, fiind acolo de față și sfânta fecioară Paula, care pe cale avea grijă de rănile lui, care dacă se săvârșiră Sfinții, le luă moaștele lor, și griji pentru că era credincioasă de la moșii ei, și avea lucrul și slujba aceasta, adică a intra în temniță, de slujea, lecuia și hrănea pe cei ce pătimeau pentru Hristos. Deci fiind și ea prinsă, a fost adusă către Comitul și nevrând a jertfi idolilor, întâi o dezbrăcară, și o bătură cu bice, după aceea cu toiege, care topindu-se foarte la trup de nevoință și de durerea rănilor, prin arătare de înger s-a făcut sănătoasă, și luă îndrăzneală la mucenicie, și iarăși aducându-se înaintea Comitului, a fost bătută peste gură căci îl ocăra, și băgându-o în temniță a fost adusă iarăși la întrebare, și băgându-o într-un cuptor, ieși nestricată și ne-arsă. Deci luându-și răspunsul cel de pierzare prin sabie, și sosind la Vizantia după porunca Comitului, și mergând la locul unde s-a săvârșit Sfântul Luchilian cu tinerii, i s-a tăiat capul, și așa a luat cununa muceniciei, și se face praznicul lor în preasfânta lor mucenicie, ce este aproape de Arhanghelul Mihail la Oxia.

Tot în această zi, Cuviosul Părintele nostru Atanasie făcătorul de minuni.

Stih: Cununa nemuririi lui Atanasie cel lăudat,

A cuvioșiei și a minunilor i s-a dat.

Tot în această zi, Cuvioasa Ieria, care cu pace s-a săvârșit.

Stih: Ieria ca ceea ce din partea celor înțelepte s-a aliat,

Din cămara Domnului afară nu s-a lepădat.

Tot în această zi, Cuviosul Papos, care cu pace s-a săvârșit.

Stih: Murit-a Papos, nu moșul nepoților,

Ci mai vârtos Părintele fiicelor bunătăților.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne miluiește-ne și ne mântuiește pe noi, Amin.

Cântarea a 7-a:

Irmos:

Tinerii cei ce merseseră din Iudeea în Babilon oarecând cu credința Treimii, văpaia cuptorului o au călcat, cântând: Dumnezeul părinților noștri bine ești cuvântat.

Dimpreună cu Pavel strigai Mucenice: Nu mă va despărți de dragostea lui Hristos, nici primejdia, nici întristarea, nici sabia, nici flămânzirea; pentru aceea și strigai: Dumnezeul părinților noștri bine ești cuvântat.

Slavă...

Pe piatra mărturisirii întărindu-ți dumnezeieștile tale picioare, te-ai arătat neclintit de tulburarea valurilor pentru aceea și strigai: Dumnezeul părinților noștri bine ești cuvântat.

Și acum..., a Născătoarei:

Cu rugăciunile tale Preacurată Maica lui Dumnezeu, să ne izbăvim toți din patimi și primejdii, și din nevoi, și de bolile cele de multe feluri, strigând: Dumnezeul părinților noștri bine ești cuvântat.

Cântarea a 8-a:

Irmos: Pe Împăratul ceresc...

Sădindu-te cu adevărat pe lângă dumnezeieștile izvoare ale credinței Domnului, te-ai arătat pom aducător de viață, Preafericite.

Binecuvântăm pe Tatăl...

Pătimitorii fiind înfrumusețați cu podoaba cinstitei mărturisirii lui Hristos, au primit cunună din Cer după vrednicie.

Și acum..., a Născătoarei:

Ridică-mă, Maica lui Dumnezeu, pe mine care sunt împlântat, și căzut în lucruri de dureri, ca să te slăvesc întru toți vecii.

Irmosul: Să lăudăm, bine să cuvântăm...

Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.

Cântarea a 9-a:

Irmos: Cu adevărat Născătoare...

Văzând astăzi pe mucenicii lui Hristos, ca pe niște grădini cuvântătoare, și flori foarte mirositoare, cu cinste să-i slăvim.

Arătându-se mucenicii cu adevărat luceferi Bisericii lui Hristos Dumnezeu, strălucesc cu lumina mărturisirii.

Slavă...

Cela ce vindeci toate durerile patimilor, tămăduiește-mi și mie acum durerea, prin rugăciunile purtătorilor de chinuri, Iubitorule de oameni.

Și acum..., a Născătoarei:

Pe tine te avem credincioșii zid și acoperământ, și liman neviforat, prin care ne și mântuim Preacurată.

Irmosul:

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară Curată, cei mântuiți prin tine, cu cetele cele fără de trupuri, slăvindu-te pe tine.

LUMINÂNDA

Podobie: Cercetatu-ne-a pe noi...

Pe vitejii nevoitori, pe marele Luchilian, împreună cu trei prunci, și pe Paula prietena lui Hristos, cei ce acum se roagă Domnului pentru noi, cu cântări îi lăudăm ca pe cei ce se află întru slavă.

Și cealaltă slujbă a Utreniei după rânduială și Otpustul.