SFÂNTUL ILIE

LA VECERNIE

La Doamne strigat-am..., Stihirile glasului 1.

Podobie: Ceea ce ești bucuria...

Pavel cugetătorul de Dumnezeu, soarele cel mare al lumii, pe tine fericite te-a trimis ca pe o rază luminoasă la toată zidirea, ca cu luminile cuvintelor tale cele strălucitoare, să luminezi pe cei ce se primejduiau odinioară în noaptea necunoștinței.

Inima ta cea curată luminându-se din-destul cu razele cele luminoase ale Dumnezeiescului Duh, Achila de Dumnezeu grăitorule, cu adevărat te-ai făcut cu chip luminos și întunericul cel cumplit al elinilor l-ai risipit cu Darul cel dumnezeiesc.

Cei ce cu credință aleargă la dumnezeiescul tău lăcaș, și într-însul ți se roagă, fericite, se mântuiesc de tot felul de boli și de primejdii și de scârbe, prin sfințitele tale rugăciuni, și cu mijlocirile tale cele către Dumnezeu, preasfințite Achila.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

De Dumnezeu fericită Pruncă, aducând Ziditorului rugăciunile, noastre, ca o părtinitoare blândă credincioșilor, Născătoare de Dumnezeu, dă răsplătire robilor tăi iertare, ca una ce ești mântuirea, și iertare desăvârșită sufletelor noastre, ceea ce ești cu totul fără prihană.

A Crucii, a Născătoarei:

Stând lângă Crucea Fiului și Dumnezeului tău, și uitându-te la îndelungă răbdarea Lui, ziceai tânguindu-te Maică curată: Vai mie dulcele meu Fiu! De ce pătimești acestea fără dreptate? Fiule al lui Dumnezeu, ca să mântuiești neamul omenesc.

Tropar, glasul al 3-lea.

Apostole sfinte Achila roagă pe Milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greșale sufletelor noastre.

Slavă..., Și acum..., al Născătoarei.

LA UTRENIE

CANOANELE

Amândouă ale Octoihului și al Apostolului pe 4.

CANONUL Apostolului

Facere a lui Iosif

Cântarea 1-a, glasul al 2-lea:

Irmos:

Veniți noroadelor să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Celui ce a despărțit marea, și a trecut pe norodul pe care l-a slobozit din robia egiptenilor, că S-a preaslăvit.

Preasfințitul Achila să-l lăudăm cu sfințite cântări, și să strigăm: Îndurătorule mântuiește pe toți cu rugăciunile lui, ca Unul ce ești preabun.

Făcutu-te-ai cu totul pe sineți fericite luminos lăcaș al Duhului, strălucindu-te cu luminile Lui. Pentru aceea ai luminat pe cei din întuneric.

Întărindu-ți gândul cu legile lui Hristos, ai surpat toată trufia celor fărădelege, și capiștile idolilor a le răsturna te-ai nevoit, de Dumnezeu fericite.

Slavă...

Cu adaosuri curățitoare ale rugilor tale, curățește mărite patimile trupurilor și ale sufletelor noastre, celor ce săvârșim cu credință dumnezeiască pomenirea ta.

Și acum..., a Născătoarei:

Prin cuvânt ai zămislit Preacurată în pântecele tău pe Cuvântul, Cel ce a zidit toate cu cuvântul. Pentru aceea cu cuvinte dumnezeiești te lăudăm pe tine, ceea ce ești de Dumnezeu dăruită.

Cântarea a 3-a:

Irmos: Întărește-ne pe noi întru tine...

Dorit-ai mărite precum se cade pe Dumnezeu cel singur Stăpân și Împărat, și dumnezeiască voirea Lui cu inimă neîndoită o ai săvârșit.

Cu puterea cinstitului și Dumnezeiescului Duh, ai surpat toată puterea lui veliar, vitejește nevoindu-te, preasfințite Achila prealăudate.

Slavă...

Cu minte curată văzând ca prin oglindă slava Domnului, mai desăvârșit te-ai împărtășit de dânsa, fericite, mutându-te de la aceste vremelnice la cele stătătoare.

Și acum..., a Născătoarei:

Cela ce singur este curat și singur este Domn, dacă te-a cunoscut că singură ești mai Curată decât toată zidirea, S-a întrupat din curate sângiurile tale Preacurată.

Irmosul:

Întărește-ne pe noi întru Tine Doamne, Cela ce prin lemn ai omorât păcatul, și frica Ta o sădește în inimile noastre, celor ce Te lăudăm pe Tine.

Sedealna, glasul al 4-lea.

Podobie: Degrab ne întâmpină...

Luminându-te la suflet de cuvintele lui Pavel, ca soarele ai strălucit cu lumina cunoștinței de Dumnezeu, fericite Achila, și ți-ai împletit cununa muceniciei după lege. Drept aceea izvorăști râuri de vindecări, celor ce prăznuiesc cu credință pomenirea ta, fericite.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

Degrab primește Stăpână rugăciunile noastre, și le du pe ele Fiului tău și Dumnezeu, Fecioară Preacurată. Surpă semețiile barbarilor, ca să cunoască puterea ta neamurile, cele iubitoare de războaie, păzește-ne pe toți cu amenințarea ta.

A Crucii, a Născătoarei:

Dacă te-a văzut pe Cruce înălțat Maica Ta cea curată, Cuvinte al lui Dumnezeu, ca o Maică tânguindu-se a grăit: Ce minune nouă și străină este aceasta Fiul meu? Cum Cela ce ești viața tuturor, Te împărtășești cu moartea? Vrând să înviezi pe cei morți ca un milosârd.

Cântarea a 4-a:

Irmos:

Auzit-am Doamne auzul rânduielii Tale, și Te-am proslăvit pe Tine unule Iubitorule de oameni.

Pe cei ce dormeau cu somnul necredinței celei rele, i-ai deșteptat către lumina bunei credințe Achila.

Ai surpat trufia cea mândră a vrăjmașului, împlătoșându-te cu smerire dumnezeiască, Achila.

Slavă...

Vărsându-ți sângele fericite, te-ai nevoit pentru Hristos, făcându-te preot și mărturisitor patimilor Lui.

Și acum..., a Născătoarei:

Palat neînțeles și scaun înalt al Împăratului te numim, Născătoare de Dumnezeu Stăpână.

Cântarea a 5-a:

Irmos:

Învățătorule de lumină, și Făcătorul veacurilor Domnul, întru lumina poruncilor Tale povățuiește-ne pe noi, că afară de Tine pe alt Dumnezeu nu știm.

Ca un tainic sfințit izvorând totdeauna cuvântul cel preadulce, cu bună credință preaînțelepte, ai îndulcit sufletele celor supuși la rătăcirea cea amară, Achila prealăudate.

Cu adevărat ți-a scris ție laudele Luca de Dumnezeu grăitorul, căci te-ai făcut ucenic, și dumnezeiesc primitor de străini sfințitului Pavel, înțelepțește învățându-te cele dumnezeiești.

Slavă...

Aflând pe sfințitul Pavel ca pe o stea luminoasă, care lumina cinstita propovăduire, luminându-te foarte de dânsul, ai luat strălucirea Cuvântului.

Și acum..., a Născătoarei:

Maică și roabă te-ai făcut lui Hristos, Celui ce din tine S-a întrupat pentru noi. Pe care neîncetat roagă-L pururea, să ne mântuim noi cei ce te numim pe tine Născătoare de Dumnezeu Preacurată.

Cântarea 6-a:

Irmos: Întru adâncul greșelilor...

Vărsatu-s-a Darul în buzele tale fericite, preasfințite, de care s-a binecuvântat Domnul tuturor în veci, Achila de Dumnezeu insuflate.

Rugăciunea ta fericite Achila, de Dumnezeu purtătorule, este ștergere tuturor bolilor, și curățire sufletelor celor ce păcătuiesc.

Slavă...

Cărările tale pornindu-se dumnezeiește, și către căile lui Dumnezeu îndreptându-se, s-a arătat celor rătăciți povățuire și cărare de mântuire.

Și acum..., a Născătoarei:

Fecioară Preacurată cea cu numele de Doamnă, ca una ce ai născut pe Dătătorul de bine Dumnezeu, mântuiește totdeauna de tot felul de supărări pe cei ce te laudă pe tine.

Irmosul:

Întru adâncul greșelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat, din stricăciune Dumnezeule scoate-mă.

CONDAC, glasul al 4-lea:

Podobie: Arătatu-te-ai astăzi lumii...

Împreună cu Apostolii pe scaun șezător, și împreună călător fiind Apostole, lumea cu învățăturile și cu minunile o ai luminat, cununa slavei Achila luând.

SINAXAR

În această lună, în ziua a paisprezecea, pomenirea Sfântului Apostol Achila.

Stih: Întins-a Pavel ca mreaja cuvântul,

Pe Achila ca pe dumnezeiesc vânat vânându-l.

Pe Achila în a patrusprezecea zi,

Mormântul ascunzându-l îl acoperi.

Acestuia i-a scris laudele la Faptele Apostolilor dumnezeiescul Luca, pentru că fiind ucenic și gazda, fericitului Pavel, a fost învățat de dânsul dumnezeieștile învățături. Pentru aceasta și scuipând rătăcirea lui veliar, și făcându-se preot, și Mucenic patimilor Domnului, a luat de la dânsul cununa.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Iust.

Stih: Iust jertfă a pune pe focul jertfelnicului nu s-a plecat

Ci însuși ca o străină jertfă în foc a fost aruncat.

Acesta a fost din Roma, ostășindu-se în ceata numerilor, sub Claudie tribunul. Deci întorcându-se odată de la războiul barbarilor, împotriva cărora s-a fost luptat ostașii săi, s-a făcut întru o uimire, și vedea o Cruce în chip de cristal, iar din Cruce a ieșit un glas, care l-a învățat taina dreptei credințe. Pentru aceasta mergând la Roma, și-a împărțit averea sa la săraci, și aflându-se slobod, se bucură că a dobândit credința cea în Hristos. Deci după ce i s-a descoperit tribunului Claudie, cum că Sfântul a crezut în Hristos luându-l acela l-a sfătuit ca să-și miluiască tinerețele sale, și să se lepede de credința lui Hristos. Și de vreme ce n-a putut a-l pleca, pentru aceasta l-a trimis cu scrisoare la ighemonul Magnentie. Deci întrebându-se de ighemonul, și spunându-i că se află statornic în credința lui Hristos, îl întinseră foarte, și-l bătură cu vine crude. Apoi primii în capul său un coif ars, și sub subțiori măciuci de fier arse, și îl întinseră pe un grătar de fier ars, și apoi băgându-l într-un cuptor de foc, și-a dat sufletul la Dumnezeu, nestricându-l focul nici măcar la păr.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru, și făcătorul de minuni Onisim.

Stih: Sarcina ta cea ușoară, cu dulceață am fost ridicând,

Cu care împreună și cu Onisim al tău Cuvinte la tine sunt venind.

Tot în această zi, Sfinții Mucenici Achila și Ilarie, care împroșcați cu pietre s-au săvârșit.

Stih: Pe Ilarie și pe Achila cu pietre i-au fost ucigând,

Bărbații înșelăciunii ai cărora dumnezei pietre sunt.

Tot în această zi, Sfântul Mucenic Petru cel nou, care tăindu-i-se picioarele s-a săvârșit.

Stih: Pe dumnezeiescul Petru care umbla fără șchiopătare.

L-a păgubii cu despărțirea de picioare.

Tot în această zi, Sfântul Mucenic Iraclie, care cu ciomege fiind bătut, s-a săvârșit.

Stih: Iraclie pentru zdrobirile cele de ciomege se va îngâmfa,

Precum se mândrea Iraclie pentru ciomagul ce purta.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne miluiește-ne, și ne mântuiește pe noi, Amin.

Cântarea 7-a:

Irmos:

Chipul cel de aur în câmpul Deira cinstindu-se, cei trei tineri au defăimat porunca cea prea fără de Dumnezeu, și fiind aruncați în mijlocul focului, răcorindu-se au cântat: Bine ești cuvântat Dumnezeul părinților noștri.

Țesându-ți ție podoaba nestricăciunii prin Dumnezeiescul Duh, cu totul te-ai făcut frumos, și pe vrăjmașul l-ai golit, și pe cei dezbrăcați de el i-ai îmbrăcat cu podoabă luminoasă, și cu lumină mântuitoare, Achila.

Noroadele cele ce erau cuprinse de foamete înțelegătoare, și se primejduiau, le-ai hrănit cu pâinea cuvintelor înțelepciunii tale, vrednicule de minune, și le-ai făcut părtașe mesei celei cerești, fiind tainic sfințit cu chip dumnezeiesc.

Slavă...

Cei ce aleargă la Sfântul tău lăcaș, prealăudate, dobândesc sănătate, se mântuiesc de patimi, și se curăță de boli, lăudându-te cu dragoste, și strigând: Bine ești cuvântat Dumnezeul părinților noștri.

Și acum..., a Născătoarei:

S-a omorât odinioară Adam cu mâncarea cea făcătoare de stricăciune, iar tu Preacurată Fecioară născând pe Viața noastră, l-ai înviat pe el. Drept aceea ca pe una ce ești pricină bunătăților, lăudându-te strigăm: Bine ești cuvântată, ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup.

Cântarea a 8-a:

Irmos: Pe Dumnezeu care S-a pogorât...

Cel ce cu bucurie locuiești în ceruri dimpreună cu dumnezeieștii ucenici și slugi, și însăși văzători Cuvântului, și ești îndumnezeit după Dar Achila, adu-ți aminte de cei ce cu credință, și cu dragoste te cinstesc.

Izvoarele sudorilor tale fericite, ne izvorăsc nouă râuri de minuni dumnezeiești, și totdeauna usucă supărările patimilor celor necuvioase, și îneacă taberele înșelătorului.

Binecuvântăm pe Tatăl...

Cel ce te apropii de Dumnezeu cu gând fără materie, îndumnezeindu-te pururea după Dar, cu totul te faci lumină ca un om fără de trup, și vezi cele ce văd îngerii, mărite Achila, sfințite tăinuitorule al lui Hristos.

Și acum..., a Născătoarei:

Ca una ce cu adevărat mai presus de toată pricina ai zămislit Preacurată în pântece pe Dumnezeu pricinuitorul tuturor, și l-ai născut pentru noi asemenea ca noi, pe Acela roagă-L, pentru cei ce te laudă pe tine Preacurată.

Irmosul: Să lăudăm bine să cuvântăm...

Pe Dumnezeu care S-a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreiești, și văpaia întru răcoreală o a prefăcut, ca pe Domnul lăudați-L lucrurile, și-L preaînălțați întru toți vecii.

Cântarea a 9-a:

Irmos: Pe Dumnezeu Cuvântul...

Pe tine cel ce ești sfințit și cinstit odor al Cuvântului și preaînțelept propovăduitor al Lui, și luminător lumii, și întărire credinței noastre, adunându-ne toți cu cântări preaslăvite dintr-un glas te fericim Achila.

Ca un surpător înșelăciunii, și povățuitor limbilor, și dumnezeiesc pătimitor al Mântuitorului, și dimpreună cetățean, și locuitor cu sfinții îngeri Achila grăitorule de cele dumnezeiești, cu ei dimpreună roagă-te Stăpânului, să se mântuiască sufletele noastre.

Cunoscându-te pe tine Achila ucenic lui Pavel, și luminător lumii nerătăcit, și Mucenic preasfințit, și surpător idolilor, și învățător cunoștinței lui Dumnezeu, cu cuget binecredincios, cugetătorule de Dumnezeu te fericim.

Slavă...

Preasfântă pomenirea ta răsărind în lume, ca soarele luminează sufletele celor ce cu bunăcredință te laudă pe tine; întru care roagă-te fericite, să se dea tuturor iertare de păcate, și pace adâncă, și mare milă.

Și acum..., a Născătoarei:

Sfeșnic luminător te-a văzut pe tine mai-nainte Proorocul, Fecioară Maică, purtând Lumina cea răsărită din Lumină; care cu luminile Dumnezeirii Sale Celei nespuse a luminat din-destul, cele ce erau întunecate mai-nainte Preacurată Fecioară.

Irmosul:

Pe Dumnezeu Cuvântul cel din Dumnezeu, care cu negrăită înțelepciune a venit să înnoiască pe Adam cel căzut rău prin mâncare întru stricăciune, din Sfânta Fecioară negrăit întrupându-Se, pentru noi credincioșii, cu un gând întru laude Îl slăvim.

LUMINÂNDA

Podobie: Cu ucenicii să ne suim...

Fiind ucenic preafericite lui Pavel verhovnicul Apostolilor, împreună cu el ai înconjurat tot pământul, întărind cu cuvântul inimile cele slăbănogite de înșelăciunea vrăjmașului, și săvârșindu-ți călătoria, împreună cu îngerii stai de față în ceruri înaintea lui Hristos, rugându-te pentru lume, Achila preafericite.

A Născătoarei:

Ceea ce ești dulceața îngerilor, bucuria celor necăjiți, folositoarea creștinilor, Fecioară Maica Domnului, apără-ne pe noi, și ne mântuiește de muncile cele veșnice.

Și cealaltă, slujbă a Utreniei după rânduială și Otpustul.