SFÂNTUL ILIE

LA VECERNIE

La Doamne strigat-am..., Stihirile, pe 6, glasul 1.

Podobie: Ceea ce ești bucuria...

Pomenirea drepților strămoși ai lui Hristos săvârșind, a luminaților și sfinților Ioachim și Anna, slăvim neîncetat în cântări de taină, pe Domnul Cel Îndurat, Cel ce i-a arătat pe ei spre a noastră mântuire, rugători neclintiți.

Ceea ce mai-nainte era stearpă neroditoare, care a odrăslit începătura mântuirii neamului nostru, astăzi s-a mutat la viața cea de acolo, rugând pe Hristos, să dăruiască curățire de greșeli, celor ce-L laudă pe El cu credință.

Pomenirea drepților săvârșind, Te lăudăm Hristoase pe Tine, Cel ce ai mutat acum cu preaslăvire pe Anna, dintru această viață vremelnică la cea neîncetată și dumnezeiască, ca pe ceea ce este Maică celeia ce Te-a născut fără sămânță mai presus de fire, de Dumnezeu Născătoarei și maicii pururea Fecioarei.

Alte Stihiri, glasul 1.

Podobie: O preaslăvită minune...

Iată prăznuire strălucită și zi luminoasă, și lumii de bucurie, cinstită și după vrednicie lăudată, adormirea preaslăvitei Anna, din care s-a născut ceea ce a născut Viața, sicriul cel însuflețit, care a încăput pe Cuvântul cel neîncăput, dezlegarea întristării și solitoarea bucuriei, care dă tuturor credincioșilor mare milă.

O preaslăvită minune! Ceea ce a născut cu preaslăvire izvorul vieții, pe cea una Curată între femei binecuvântată, se mută dintru viața aceasta vremelnică, la cea fără de sfârșit, bine slăvită Anna, de pe pământ înălțându-se la cele cerești, veselindu-se astăzi împreună cu adunările îngerești, al căreia acum Sfântul praznic prăznuim.

Astăzi luminată prăznuire întru cinstită adormirea ta, cetele credincioșilor săvârșim cu bună cucernicie, întru Dumnezeiescul Duh. Că ne-a sosit nouă strălucitor Dar de tămăduiri, care arde viclenele adunări ale duhurilor celor din văzduh, și luminat îndreptează gândurile, celor ce laudă cu credință după vrednicie cinstită mutarea ta minunată Anna.

Slavă..., Și acum..., glasul al 8-lea, a lui Anatolie.

Cei ce au odrăslit din coapse neroditoare, toiag sfânt pe Născătoarea de Dumnezeu, din care a răsărit lumii mântuirea, Hristos Dumnezeu, împreunarea cea fără prihană, însoțirea cea sfântă, Ioachim și Anna, aceștia mutându-se la cereștile lăcașuri, împreună cu Fiica sa, cu preacurata Fecioară, cu îngerii dănțuiesc, pentru lume rugăciune făcând. Pe care și noi adunându-ne, lăudându-i cu bună credință, zicem: Cei ce ați fost strămoși lui Hristos pentru Fiica din Dumnezeu, și preacurata Maria, rugați-vă pentru sufletele noastre.

VEZI: Unde este Hramul, facem ieșirea și după Prochimen, zicem Paremiile.

De la înțelepciunea lui Solomon citire:

Cap. 3, Vers 10.

Sufletele drepților sunt în mâna lui Dumnezeu, și nu se va atinge de dânsele munca. Părutu-s-a întru ochii celor nepricepuți a muri, și s-a socotit pedepsire ieșirea lor. Și mergerea de la noi sfărâmare, iar ei sunt în pace. Că înaintea feței oamenilor de vor lua și muncă, nădejdea lor este plină de nemurire. Și puțin fiind pedepsiți; cu mari faceri de bine se vor dărui; că Dumnezeu i-a ispitit pe dânșii, și i-a aflat luiși vrednici. Ca aurul în topitoare i-a lămurit pe ei, și ca o jertfă de ardere întreagă i-a primit. Și în vremea cercetării sale vor străluci, și ca scânteile pe paie vor fugi. Judeca-vor limbi, și vor stăpâni noroade, și va împărății într-înșii Domnul în veci. Cei ce nădăjduiesc spre Dânsul vor înțelege adevărul, și credincioșii în dragoste vor petrece cu Dânsul. Că dar și milă este întru cuvioșii Lui, și cercetare întru aleșii Lui.

De la Înțelepciunea lui Solomon citire:

Cap. 5, Vers 16.

Drepții în veci vor fi vii, și întru Domnul plata lor, și purtarea de grijă pentru dânșii de la Cel Preaînalt. Pentru aceasta vor lua împărăția podoabei, și stema frumuseții din mâna Domnului; că cu dreapta Sa va acoperi pe ei, și cu brațul Său îi va apăra. Lua-va toată arma dragostea Lui, și va întrarma făptura spre izbânda vrăjmașilor. Îmbrăca-se-va în zaua dreptății, și-și va pune luiși coif, judecata cea nefățarnică. Lua-va pavăză nebiruită sfințenia, și va ascuți cumplită mânie întru sabie, și va da războii împreună cu Dânsul lumea asupra celor fără de minte. Merge-vor drept nimeritoare săgețile fulgerelor, și ca dintr-un arc bine încordat al norilor, la țintă vor lovi. Și din mânia cea zvârlitoare de pietre, pline se vor arunca grindine. Întări-se-va asupra lor apa mării, și râurile îi vor îneca de năprasnă. Stava împotriva lor Duhul puterii, și ca un vifor va vântura pe ei, și va pustii tot pământul fărădelegea, și răutatea va răsturna scaunele puternicilor. Auziți dar împărați și înțelegeți, învățați-vă judecătorii marginilor pământului. Luați în urechi cei ce stăpâniți mulțimi și cei ce vă trufiți întru noroadele neamurilor. Că de la Domnul s-a dat vouă stăpânirea; și puterea de la Cel Preaînalt.

De la înțelepciunea lui Solomon citire:

Cap. 4, Vers 7.

Dreptul de va ajunge să se sfârșească, întru odihnă va fi. Că bătrânețile sunt cinstite, nu cele de mulți ani, nici cele ce se numără cu numărul anilor. Și căruntețile sunt înțelepciunea oamenilor, și vârsta bătrâneților viață nespurcată. Plăcut lui Dumnezeu făcându-se, l-a iubit, și viețuind între păcătoși, s-a mutat. Răpitu-s-a, ca să nu schimbe răutatea mintea lui, sau înșelăciunea să înșele sufletul lui. Că râvna răutății întunecă cele bune, și neînfrânarea poftei, schimbă gândul cel fără de răutate. Sfârșindu-se peste puțin, a plinit ani îndelungați. Că plăcut era Domnului sufletul lui. Pentru aceea s-a grăbit a-l scoate pe dânsul din mijlocul răutății. Și noroadele văzând, și necunoscând, nici punând în gând una ca aceasta; că Dar și milă este întru cuvioșii Lui, și cercetare întru aleșii Lui.

LA LITIE

Stilurile, glasul 1.

Ceea ce a născut luminat pe începătura mântuirii noastre, astăzi de pe pământ se mută, Anna preacinstita. Veniți dar iubitorilor de praznic și iubitorilor de Hristos, luând flori de cântări, să strigăm către tine înțeleaptă Anno! Fericit este pântecele tău, care a purtat pe Maica Cuvântului lui Dumnezeu și fericiți sunt sânii tăi cu care o ai hrănit pe ea. Că aceasta a născut fără sămânță pe Dătătorul de viață, cu care s-a învrednicit a împărății. Și pe tine acum mutându-te la viața cea fără sfârșit și dumnezeiască, te-a învrednicit a locui împreună cu Maica Lui, și a te bucura. Pentru aceasta ne rugăm ție, noi cei ce săvârșim pomenirea ta cu credință, ca să te rogi cu dânsa, să mântuiască sufletele noastre.

Glasul al 2-lea.

Veniți toți iubitorii de feciorie, și poftitorii de curăție. Veniți să prăznuim cinstită adormirea Annei, că aceasta a născut mai presus de fire pe izvorul vieții, pe Maria fiica lui Dumnezeu, din care S-a născut Mântuitorul, Cel ce luminează și sfințește sufletele noastre.

Ce sobor de cei ce se adună se face cu cucernicie, întru preacinstită Biserica strămoșilor lui Hristos? Bucurați-vă împreună strigând neamul omenesc astăzi: Că Anna de pe pământ se mută la Domnul, care stând înaintea Lui, se roagă să ne dăruiască curățire nouă, celor ce săvârșim cu credință adormirea ei.

Glasul al 4-lea.

Veniți toți credincioșii, să prăznuim astăzi luminat pomenirea drepților, a lui Ioachim și a Annei strămoșilor lui Hristos, că ne-au născut pe Maria cea fără prihană, Maica Mântuitorului. Pentru aceasta către dânșii să strigăm: Însoțire sfântă aleasă, împreunare sfântă și de Dumnezeu cinstită; rugați pe Hristos Dumnezeu, Cel ce a răsărit din coapsele voastre, să miluiască sufletele noastre.

Slavă..., Și acum..., glasul al 5-lea.

O fericită însoțire! Voi decât toți părinții mai presus sunteți, că ați odrăslit pe cea mai înaltă decât toată făptura. Cu adevărat fericit ești Ioachime, unei Fiice ca acesteia făcându-te Părinte. Fericit este sânul tău Anno, că pe Maica vieții noastre ai odrăslit; fericiți sunt sânii tăi, cu care ai hrănit pe ceea ce a hrănit cu lapte, pe Cel ce hrănește toată suflarea. Pe Care ca să-l rugați preafericiților, rugămu-vă pe voi, să miluiască sufletele noastre.

LA STIHOAVNĂ

Stihirile, glasul al 5-lea.

Podobie: Bucură-te cămara...

Bucură-te rândunea înțelegătoare, care ne-ai vestit nouă primăvara darului, ceea ce bine ai viețuit întru curăție, fără prihană, și cămara fecioriei, care cu cinste ai născut pe Născătoarea de Dumnezeu cea fără prihană, mielușea cinstită, care ai născut pe singură Mielușeaua ceea ce nu știe de bărbat, care a născut prin cuvânt pe Cuvântul, Mielul Cel ce a ridicat păcatul lumii, Anno strămoașa Domnului, Celui ce te-a mutat pe tine de pe pământ. Pe care acum roagă-L, să dea sufletelor noastre mare milă.

Stih: Bucurați-vă drepților întru Domnul, celor drepți se cuvine laudă.

Bucură-te însoțire cinstită de Dumnezeu dorită și aleasă cu strălucirile sfințeniei, care arătările legii bine le-a așezat, cu Dumnezeiescul Dar, născând voi pe ceea ce a născut pe Hristos începătorul vieții noastre, Ioachime de Dumnezeu primite, și dumnezeiască Anno preacinstită. Luminătorii cei ce ați răsărit înmulțit darul care ați răsărit făclia cea fără umbră, pe preacurata de Dumnezeu Născătoarea. Cu care rugați-vă, să dea sufletelor noastre mare milă.

Stih: Fericiți toți cei ce se tem de Domnul care umblă în căile Lui.

Bucură-te pământ binecuvântat, cel ce ai înflorit lumii dumnezeiască odraslă, care de legea lui Dumnezeu neîncetat ai gândit și darul tuturor l-ai însemnat, ceea ce ai scăpat de legătura nerodirii, prin nașterea ta, și prin moarte nestricăciune ai împărțit, și la dumnezeiasca strălucire te-ai mutat, Anno de Dumnezeu fericită, strămoașa lui Hristos Dumnezeu, care ai născut pe Născătoarea de Dumnezeu, făclia cea de lumină purtătoare. Cu care roagă-te, să dea sufletelor noastre mare milă.

Slavă..., Și acum..., glasul al 8-lea.

Veniți toată făptura adunându-ne, să lăudăm în chimvale de cântări, pe Anna de Dumnezeu înțelepțita, ceea ce a născut din pântecele său dumnezeiescul munte, și s-a mutat astăzi la munții cei înțelegători și la lăcașurile Raiului. Și către dânsa să strigăm: Fericit este pântecele tău, cel ce a purtat cu adevărat pe ceea ce a purtat înlăuntru în pântece Lumina lumii. Și sânii tăi sunt frumoși, care au hrănit pe ceea ce a hrănit cu lapte pe Hristos, hrana vieții noastre; pe Care roagă-L, să ne izbăvească pe noi de tot necazul, și de năvălirea vrăjmașului, și să mântuiască sufletele noastre.

Tropar, glasul al 4-lea.

Pe ceea ce a născut viața, în pântece o ai purtat, pe Curata Maica lui Dumnezeu, de Dumnezeu gânditoare Anno. Pentru aceasta la primirea cerească, unde este lăcașul celor ce se veselesc întru slavă, bucurându-te acum te-ai mutat, celor ce te cinstesc pe tine cu dragoste, cerșind iertarea de greșeli, pururea fericită.

Acest Tropar se zice fără al Născătoarei.

LA UTRENIE

La Dumnezeu este Domnul..., Troparul sfintei Anna de trei ori.

După întâia Catismă, Sedealna glasul al 3-lea.

Podobie: De frumusețea fecioriei tale...

Anna cea preaslăvită și după vrednicie lăudată, cea dumnezeiască și preacinstită, de pe pământ înălțându-se din viața cea vremelnică, în veci viază, în viața cea fără de moarte cu îngerii dănțuind, împreună cu Fiica sa, cu preacurata Maica lui Dumnezeu, rugându-se neîncetat, să mântuiască, pe cei ce o fericesc pe ea cu credință. De două ori.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

Dumnezeu cel mai presus cu ființa și Domnul, din tine S-a întrupat pentru bunătate, pentru noi înființându-se, și a rămas precum a fost. Pentru aceasta și Dumnezeu și om pe El cinstindu-L, Preacurată, pe tine neispitită de nuntă, de Dumnezeu Născătoare te mărturisim, slăvind preamare minunea nașterii tale celei fără sămânță.

După a doua Catismă, Sedealna glasul 1.

Podobie: Mormântul tău...

Poruncile legii cu plăcere dumnezeiască păzindu-le, ai întrecut pe toate maicile lui Israil, pe una pururea Fecioara de Dumnezeu Născătoarea născând, sfântă aleasă Anno, strămoașa Domnului. Și mutându-te de pe pământ la dumnezeiasca cămară, mai presus decât drepții te-a pus. De două ori.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

Îndreptează-ne la calea pocăinței, pe noi care ne abatem pururea la calea răutăților, și mâniem pe preabunul Dumnezeu ceea ce nu știi de nuntă, binecuvântată Marie, scăparea oamenilor celor fără de nădejde, lăcașul lui Dumnezeu.

Psalm 50.

CANOANELE

Amândouă ale Octoihului, fără mucenicine, și al Sfintei pe 6.

CANONUL Sfintei

Facere a lui Teofan.

Cântarea 1-a, glasul al 4-lea:

Irmos: Deschide-voi gura mea...

Iertare de greșeli și izbăvire de rele, și îndreptare vieții cere mie acum, celui ce voi să laud astăzi a ta de lumină purtătoare pomenire, și dumnezeiască strălucire, Anno prealăudată.

Pe ceea ce a născut viața, o ai născut cu dumnezeiască cuviință, pentru aceasta la viața cea pururea vie te-ai mutat, desfătându-te în bucuria cea negrăită și în lumina cea neînserată, Anno de Dumnezeu chemată.

Slavă...

Darul cel dumnezeiesc Anna s-a mutat la bucurie, adică la Hristos, pe Care l-a născut fără de sămânță Fiica ei cea curată; și cu multă îndrăzneală stă înaintea Domnului, rugându-se să ne mântuiască pe noi pe toți.

Și acum..., a Născătoarei:

Din tine ne-a strălucit nouă Soarele dreptății, și a luminat tot pământul cu cunoștința de Dumnezeu, și a stricat negura nedumnezeirii Curată cu totul fără prihană, și preafericită.

Catavasie: Deschide-voi gura mea...

Cântarea a 3-a:

Irmos: Nu întru înțelepciune...

Zămislit-ai și ai născut pe ceea ce a zămislit și a născut mai presus de cuvânt pe Hristos, Cel ce ține împreună toate. Pentru aceasta adormirea ta Anno o cinstim.

Cu laude se săvârșește slăvită pomenirea ta, că ai născut nouă pe curata Maica lui Dumnezeu cea mai înaltă decât laudele, Anno de Dumnezeu chemată.

Slavă...

Ca soarele cu luna, împreunându-se cu Anna, Ioachim slăvitul, a născut raza fecioriei; prin care a strălucit raza Dumnezeirii.

Și acum..., a Născătoarei:

Pe tine tare folositoare Maica lui Dumnezeu te-am câștigat, și nădejdile spre tine punând, ne mântuim, și la tine scăpând, ne îngrădim.

Sedealna, glasul al 8-lea.

Podobie: Pe înțelepciunea...

Maicii Stăpânului și Făcătorului, maică ai fost Anno preaslăvită, poruncile Lui neîncetat păzindu-le. Pentru aceasta murind, la viața cea fără de moarte te-ai mutat cu adevărat, și la lumina cea neînserată. Drept aceasta sfântă și de lumină purtătoare pomenirea ta săvârșind cu duhul, ne luminăm totdeauna, și cu un glas strigăm către tine: Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greșeli să dăruiască, celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

Slavă..., Și acum... iar aceasta.

Cântarea a 4-a:

Irmos: Cela ce șade în Slavă...

De cele ce scria în lege gândind, le-ai săvârșit, și Maicii puitorului de lege Maică ai fost. Pentru aceasta ție acum toată făptura este datoare a săvârși cu bucurie pomenirea ta.

Fericit este pântecele tău cu adevărat, cel ce a purtat pe ceea ce a purtat înlăuntru în pântece Lumina lumii; și sânii tăi sunt frumoși, ca cei ce au hrănit pe ceea ce a hrănit cu lapte pe Hristos hrănitorul nostru, Anno.

Slavă...

Ca ceea ce ai viețuit fără prihană, ai născut pe Fecioara de Dumnezeu Născătoarea, ceea ce a născut fără prihană pe Cuvântul Tatălui, și la Dânsul cu slavă te-ai osebit, îndumnezeită fiind cu cinstitele Lui împărtășiri prea-adevărat.

Și acum..., a Născătoarei:

Pântecele Fecioarei ca un stog în arie cu adevărat s-a arătat, spic nearat având, cu care se hrănește toată făptura, strigând: Atotputernice Hristoase, slavă puterii Tale.

Cântarea a 5-a:

Irmos: Necredincioșii nu vor vedea...

Cer ai născut pe pământ cu adevărat, pe ceea ce a născut pe Făcătorul Cerului, care te-a mutat astăzi la cele cerești cu slavă, Anno slăvită.

Cu cetele cele fără materie împreună dănțuiești cu minte fără materie bucurându-te, plină fiind de strălucirea Dătătorului de bogăție. Ci pomenește-ne și pe noi, cei ce te lăudăm pe tine cu credință.

Slavă...

Ceea ce ai răsărit arătat din rădăcina lui Iesei, ai odrăslit slăvită toiagul cel bine înflorit, pe cea Curată, din care a odrăslit floarea cea neveștejită, Iisus Izbăvitorul nostru.

Și acum..., a Născătoarei:

La tine singur acoperământul cel tare al credincioșilor scap, spre tine îmi pun nădejdea mântuirii mele, preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare nu mă trece cu vederea.

Cântarea a 6-a:

Irmos: Jertfi-voi ție cu glas...

Moșii Domnului Iisus Dumnezeu, Ioachim și Anna, cei împodobiți cu dreptatea, cu cântări după vrednicie să se laude astăzi.

Toate laudele Anna le-a covârșit, că a născut pe ceea ce este mai presus decât toată lauda. Pentru acesta în ceata sfinților se sălășluiește.

Slavă...

Pomenirea ta de lumină purtătoare este, și plină de strălucire, care trimite în lume raze de mântuire înțeleaptă Anno, plină fiind de toate darurile.

Și acum..., a Născătoarei:

Din Anna te-ai născut împărăteasa lumii, ceea ce ai născut pe Împăratul tuturor, și Fecioară ai rămas după naștere, mai înaltă fiind decât Heruvimii, ceea ce ești cu totul fără prihană.

CONDAC, glasul al 2-lea.

Podobie: Cele de sus căutând...

Pomenirea moșilor lui Hristos să o prăznuim, cerând cu credință ajutorul lor, ca să se izbăvească de tot necazul toți, cei ce strigă: Dumnezeul nostru fii cu noi, cel ce ai proslăvit pe aceștia precum bine ai voit.

ICOS

După proorocie să ne adunăm toți, să lăudăm după vrednicie preasfântă fericită mutarea strămoașei lui Hristos. Că astăzi din viața aceasta vremelnică mutându-se, și la ceruri cu bucurie mergere făcând, se bucură, și ca ceea ce este Maică celei după adevăr adevăratei de Dumnezeu Născătoarei, strigă cu credință: Mărește sufletul meu pe Domnul, că am născut pe pământ pe Maica Celuia ce o a proslăvit pe dânsa, precum bine a voit.

SINAXAR

În această lună, în ziua a douăzeci și cincea, adormirea Sfintei Anna, Maica Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu,

Stih: Se săvârșește Maica Doamnei maicii Fecioare,

Pentru mântuirea maicilor de prunci născătoare.

În a douăzeci și cincea zi,

Anna cea cu dureri născătoare din viață, se săvârși.

Aceasta fiind strămoașă Domnului nostru Iisus Hristos după trup, era din neamul lui Levi, fiica lui Matan preotul, și Mariei femeii lui; care Matan a preoțit în zilele Cleopatrei, și ale lui Sapor împăratul Perșilor, mai-nainte de împărăția lui Irod fiul lui Antipatru. Acest Matan a avut trei fete, pe Maria, pe Sovi, și pe Anna. Deci Maria se mărită la Betleem, și născu pe Salomi moașa; se mărită și Sovi iarăși la Betleem și născu pe Elisabeta, se mărită și Anna în pământul Galileii, și născu pe Maria Născătoarea de Dumnezeu. Deci Salomi, Elisabeta, și sfânta Maria Născătoarea de Dumnezeu, sunt verișoare din trei surori. Anna însă, după ce a născut pe mântuirea a toată lumea, și o înțărcă, a dat-o la biserică ca un dar fără prihană atotțiitorului Dumnezeu. Petrecându-și cealaltă viață cu posturi și cu rugăciuni, și cu faceri de bine la cei lipsiți, cu pace către Domnul s-a săvârșit. Și se face soborul ei la Deuteron.

Tot în această zi, pomenirea Sfinților o sută șaizeci și cinci de părinți, ce s-au strâns la al cincilea Sinod, în Constantinopol, de au supus, și au stricat dogmele lui Origen.

Stih: Cuvintele lui Origen, ale lui veliar cuvinte s-au aflat.

Pe care închinătorii Cuvântului le-au surpat.

Pe vremea împărăției lui Iustinian cel întâi era patriarh Constantinopolului Antim ereticul, care fiind mai-nainte episcop Trapezundei, apoi a fost mutat, și pus arhiereu Constantinopolului, ci fiind eretic a fost scos de dreptcredincioși și se hirotonii în locul lui patriarh de Agapet papa Romei preasfântul Mina care era preot preasfintei Biserici a Constantinopolului și primitor de oaspeți la casa de milă a lui Sampson. Deci pentru pricina aceasta ridicându-se Sevir și Petru oameni ce erau cu tot felul de eres, adeverind și dogmele cele hulitoare ale lui Origen, întrista pe ortodocși. Pentru aceea împăratul Iustinian la al șaptelea an al împărăției sale strângând sobor de o sută șaizeci și cinci de sfinți părinți în Constantinopol, împreună cu Preasfântul patriarh Mina, au anatematisit și pe ei și pe cei ce erau la un gând cu dânșii și de atunci păzește Biserica lui Dumnezeu pomenirea aceasta, slăvind pe Dumnezeu.

Tot în această zi, pomenirea Cuvioasei Olimpiada diaconița.

Stih: Olimpiada din iubita patrie căzând.

Cu bucurie la cea de sus Patrie este mergând.

Tot în această zi, pomenirea Cuvioasei maicii noastre Eupraxia.

Stih: Eupraxia se apropie de Hristos bogată,

Plină fiind de multă sufletească bună faptă.

Tot în această zi, Sfinții Mucenici Sact, Matur, Atal și Blandina, s-au săvârșit.

Stih: Pe trei bărbați împreună cu o funie i-au spânzurat,

Și ca pe oareșicare în trei împletită funiei au împreunat,

Blandinei pentru că în lupta cea cu cai a biruit,

Împăratul a toate strălucite cununi i-a dăruit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne miluiește-ne, și ne mântuiește pe noi, Amin.

Cântarea a 7-a:

Irmos: Cela ce ai mântuit în foc...

Ca ceea ce ai născut pe Maica vieții celei adevărate Anno, la viața cea adevărată te-ai mutat, la lumină, strigând: Prealăudate Doamne Dumnezeul părinților noștri bine ești cuvântat.

Ca ceea ce ai fost maică Maicii Mântuitorului Anno, cu fapte bune împodobită fiind, de pe pământ la Cer ai mers, întru laude strigând: Dumnezeul părinților bine ești cuvântat.

Slavă...

La viața cea fără sfârșit, la lărgimea cea preadesfătată a dulceții Raiului, la lumina cea neînserată, ai mers de Dumnezeu purtătoare, strigând: Dumnezeul părinților bine ești cuvântat.

Și acum..., a Născătoarei:

Împodobită fiind cu frumusețile bunătăților, ai născut pe Cuvântul cel mai frumos decât fiii pământești, ceea ce ești cu totul fără prihană, pe Cel ce a împodobit cu cuvioase frumuseți, pe cei ce cu cântări te laudă pe tine.

Cântarea a 8-a:

Irmos: Pe tinerii cei binecredincioși...

Maica uneia de Dumnezeu Născătoare, ceea ce mai-nainte era stearpă, iar acum strămoașă lui Hristos. Precum de haina sterpiciunii, așa și de omorâciune dezbrăcându-se, în latura celor vii strigă: Pe Domnul lăudați-L lucrurile, și-L preaînălțați întru toți vecii.

Hristos deschizându-ți ție ușile cele de sus, cu bucurie te-a primit, căci ai născut ușa, prin care însuși a trecut, și încuiată o a arătat după ieșire, de Dumnezeu înțelepțită, după vrednicie minunată Anno. Pentru aceasta te cinstim întru toți vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl...

Ceea ce cu sfințenie viața ți-ai sfârșit, Maică ai fost sfintei pururea Fecioare, care a născut pe Cuvântul Cel Preasfânt, Cel ce ne-a dat nouă sfințire și mântuire, de Dumnezeu înțelepțită după vrednicie minunată Anno. Pentru aceasta pe tine te cinstim întru toți vecii.

Și acum..., a Născătoarei:

Pe mine cel cuprins de multe nevoi, și sunt în primejdii pentru viforul păcatului, îndreptează-mă acum cu suflările Duhului, la limanul cel fără valuri, de Dumnezeu Născătoare Stăpână, că tu ești limanul creștinilor, pentru aceasta te lăudăm întru toți vecii.

Cântarea a 9-a:

Irmos: Eva adică prin boala...

Eva cu adevărat cu nepuținta neascultării blestem a așezat, iar tu blestemurile sterpiciunii le-ai dezlegat, născând pe Maica lui Dumnezeu cea curată, care a născut binecuvântarea, cu care împreună dănțuiești după vrednicie, minunată.

Din pământul pântecelui tău, cu adevărat s-a născut pământul cel sfânt, care a răsărit fără sămânță Spicul cel nelucrat, pe hrănitorul lumii și Domnul, Care prea înțelepțește te-a mutat pe tine la hrana cea neîmpuținată, Anno.

Viața cea fără întristare și fără stricăciune, te-a primit pe tine după sfârșit preamărită. Și acum ești părtașă pomului vieții, bucurându-te împreună cu adunările drepților și cu dumnezeieștile oști ale celor fără de trupuri. Pentru aceasta pe tine toți te fericim.

Slavă...

Pomenirea ta mai luminoasă decât soarele ne-a răsărit nouă astăzi, cu raza bogatelor daruri, luminându-ne preacinstită și negura patimilor risipind. Deci pe noi, cei ce o săvârșim, păzește-ne.

Și acum..., a Născătoarei:

Marie Doamna tuturor, pe mine cel robit de toate greșelile, tu mă mântuiește; că tu ai născut pe Mântuitorul tuturor, Cel ce ne-a mântuit pe noi de robia păcatelor, cu dumnezeiasca voință.

LUMINÂNDA

Podobie: Cu ucenicii să ne suim...

După datorie să lăudăm pe Anna cea de Dumnezeu chemată, că aceasta născând pe Născătoarea de Dumnezeu Fecioara Maria, mai presus de nădejde, rudenie după trup s-a arătat lui Hristos Mântuitorului nostru, Celui ce o a primit astăzi cu dumnezeiască cuviință întru cele de sus pe ea care se roagă pentru noi și pentru pacea lumii. De două ori.

LA LAUDE

Stihirile pe 4, glasul 1.

Podobie: Ceea ce ești bucuria...

Fericită pomenirea drepților săvârșind, te lăudăm pe Tine Hristoase, Cela ce ai mutat acum cu preaslăvire pe Anna, dintru această viață vremelnică, la slava cea neîncetată, ca pe ceea ce este Maică celeia ce Te-a născut fără sămânță, mai presus de fire, de Dumnezeu Născătoarei și maicii pururea Fecioarei. De două ori.

Sfântă pomenirea moșilor lui Hristos săvârșind, a cinstiților și celor fără prihană, a lui Ioachim și a Annei, mărim neîncetat pe Mântuitorul și Domnul Cel Îndurat, Cel ce i-a mutat pe dânșii la viața cea neîmbătrânitoare și nestricăcioasă.

La cetele cele fără de trupuri, și la lăcașurile drepților, unde sunt taberele îngerilor, unde este adunarea sfinților și bucuria celor ce prăznuiesc se săvârșește; acum duhurile drepților al lui Ioachim și al Annei s-au mutat. Pe care cu bunăcredință lăudându-i să-i fericim.

Slavă..., Și acum..., glasul al 2-lea.

Veniți toți iubitorii de feciorie, și poftitorii de curăție, veniți să prăznuim cinstită adormirea Annei, că aceasta a născut mai presus de fire pe izvorul vieții, pe Maria Fiica lui Dumnezeu, din care S-a născut Mântuitorul, Cel ce luminează, și sfințește sufletele noastre.

SLAVOSLOVIA cea mare. Ecteniile și Otpustul.

Ceasul întâi și cel desăvârșit Otpust.