SFÂNTUL ILIE

LA VECERNIE

La Doamne strigat-am..., Stihirile. Glasul al 4-lea.

Podobie: Ca pe un viteaz...

Luminându-vă cu strălucirile Duhului, preaînțelepților, ați înconjurat marginile pământului, și pe credincioși i-ați luminat, risipind întunericul adâncimii necunoștinței, ca niște Apostoli ai Cuvântului. Pentru aceea astăzi cu bucurie săvârșim pomenirea voastră cea sfântă, și purtătoare de lumină, luând sfințenie.

Ca niște nori ați rourat ploaia cea cerească pe la marginile pământului, și ați adăpat sufletele credincioșilor cu Harul cel dumnezeiesc, înecând neghinele cele cumplite ale nedumnezeirii, și săvârșind sufletele oamenilor roditoare. Pentru aceasta cu laude vă cinstim pe voi fericiților Apostoli.

Adunându-ne cu toții, să cinstim și cu credință să fericim pe Sila cel prea-ales, pe Andronic și pe Epenet, și pe Crescent, și împreună cu aceștia cu râvnă să cinstim pe Siluan, pe propovăduitorii credinței, care revarsă râuri de tămăduiri și ridică supărările de tot felul de patimi, prin Dumnezeiescul Duh.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

Izbăvește de osândire și de grele păcate, preasfântă Mireasă a lui Dumnezeu, sufletul meu cel smerit, și-l mântuiește din moarte prin rugăciunile tale, și-mi dăruiește să câștig la ziua judecății îndreptarea care o au câștigat cetele sfinților, curățindu-mă mai-nainte de sfârșit prin pocăință, și cu vărsări de lacrimi.

A Crucii a Născătoarei:

Mielușea, care ai născut pe Mielul Cel fără de răutate, Care a venit să vindece păcatul a toată lumea cu sângele Său, care S-a junghiat pentru noi, și toate le-a înviat, Preacurată, tu mă îmbracă cu haina Dumnezeiescului Dar cea din darea nașterii tale, pe mine care m-am golit de toată nestricăciunea.

Troparul, glasul al 3-lea:

Sfinților Apostoli, rugați pe milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greșale sufletelor noastre.

Slavă..., Și acum..., al Născătoarei.

LA UTRENIE

CANOANELE Octoihului și al Apostolilor pe 4.

CANONUL Apostolilor

Facere a lui Iosif.

Cântarea 1-a, glasul al 2-lea:

Irmos:

Celui ce marea cea neumblată și cu valuri, cu dumnezeiască porunca Sa o a uscat, și a trece pedestru printr-însa, pe poporul israelitenesc l-a povățuit, Domnului să-i cântăm, că cu slavă S-a proslăvit.

Sfinților, care totdeauna vă luminați de lumina cea neapusă, și stați înaintea dumnezeiescului Scaun, cereți de la Tatăl luminilor să ni se trimită luminare duhovnicească nouă tuturor, care cu credință vă cinstim pe voi.

Văzând măriților pe Soarele dreptății, care a strălucit din tânără Fiică dumnezeiască, v-ați lipit de Dânsul, făcându-vă lumină după dumnezeiasca împărtășire, și ați gonit tot întunericul înșelăciunii.

Purtând în limbile voastre legea cea dumnezeiască, ați înconjurat tot pământul, ridicând de pe dânsul toată nelegiuirea, Crescente și Andronice, Sila și Siluane, înțelepților, și ați semănat cunoștința cea mântuitoare.

Slavă...

Să lăudăm pe măritul Epenetos, care a fost dumnezeiască laudă cartagenilor și ucenic Cuvântului, și izvor tămăduirilor, și mare propovăduitor, celor mai presus de gând, și credinței întărire.

Și acum..., a Născătoarei:

Născut-ai negrăit pe Dumnezeu cel mai presus de toată lauda, care pentru bunătatea Sa s-a îmbrăcat cu trup din tine prealăudată Fecioară. Pentru aceasta cu glasuri de mulțumire te lăudăm, și te fericim, precum dedemult ai proorocit.

Cântarea a 3-a:

Irmos: Pe piatra credinței...

Propovăduind înțelepților întruparea Stăpânului, și dezlegând legătura răutății, ați dezlegat pe cei legați dedemult întru necredință, și ați adus lui Dumnezeu prin credință, cei ce sunteți mari propovăduitori.

Făcându-vă făclii vărsării de lumina cea neapusă, ați gonit întunericul necredinței, arătând oamenilor lumina cunoștinței, prealăudaților; pentru aceea totdeauna vă fericiți.

Slavă...

Peste tot pământul, precum zice David, a ieșit dumnezeiască vestirea Apostolilor, propovăduind patimile Mântuitorului și învierea, prin care ne-am sculat toți din mormânturile deșertăciunii.

Și acum..., a Născătoarei:

Cela ce locuiește întru lumina cea neapropiată, aflându-te mai curată decât îngerii, a intrat în Sfântul tău pântece, Născătoare de Dumnezeu, și din tine S-a arătat om întrupat, cunoscându-Se în două firi.

Irmosul:

Pe piatra credinței întărindu-mă, lărgit-ai gura mea asupra vrăjmașilor mei, că s-a veselit duhul meu a cânta: Nu este sfânt ca Dumnezeul nostru, și nu este drept, afară de Tine Doamne.

Sedealna, glasul al 4-lea:

Podobie: Arătatu-te-ai astăzi.

Ca niște stele prea-mari luminând lumea după cuvânt cu luminile bunei-credințe, în veci vă măriți purtătorilor de minuni, Apostoli ai Domnului.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

Întinzându-ți preacuratele mâini Maică Fecioară, acoperă pe cei ce nădăjduiesc spre tine, și strigă Fiului tău, dăruiește Hristoase tuturor milele Tale.

A Crucii, a Născătoarei:

Văzând preacurată pe Fiul tău spânzurat pe lemn, rupându-ți-se cele dinlăuntru, ca o Maică cu jale strigai: Vai mie! Cum ai apus lumina mea cea fără de ani.

Cântarea a 4-a:

Irmos:

Te laud pe Tine, că auz am auzit Doamne, și m-am spăimântat, că ai venit până la mine căutându-mă pe mine cel rătăcit. Pentru aceea preaslăvesc multă pogorârea Ta, cea către mine, mult-Milostive.

Cu puterea Celui ce a zidit toate străbătând toată lumea, ca și cum ați fi fost cu aripi, ați mântuit pe cei ce se primejduiau în noianul răutăților, de Dumnezeu purtătorilor, și v-ați odihnit către limanul cel lin.

Întărind cu cuvântul cugetele cele slăbănoage mărite Sila, cufundându-te în multe supărări, și arătat propovăduind pe Mântuitorul la toți, ai umblat cu Pavel propovăduitorul în toată lumea.

Împodobindu-te cu prea-mari bunătăți, ca o rază strălucitoare a Soarelui Celui înțelegător, împreună ați călătorit cu Pavel de la răsărit până la apus, și ați luminat inimile păgânilor preaînțelepte Sila.

Slavă...

Să se laude Crescent și Andronic dimpreună cu Sila, să se mărească Siluan astăzi, și să se laude Epenetos, care au fost struguri viei lui Hristos, picurând dintr-înșii mustul cel mântuitor.

Și acum..., a Născătoarei:

Minunea ce s-a făcut întru tine, întrece toate minunile Preacurată, căci peste legile firii ai născut pe Dătătorul de lege Hristos, Cel ce a dezlegat călcarea poruncii strămoșilor.

Cântarea a 5-a:

Irmos:

Luminarea celor ce zac întru întuneric, mântuirea celor deznădăjduiți, Hristoase Mântuitorul meu, către Tine mânec Împăratul păcii, luminează-mă cu strălucirea Ta, că alt Dumnezeu afară de Tine nu știu.

Mai presus de ceruri s-a ridicat, mare cuviința ucenicilor Tăi Cuvinte al lui Dumnezeu, căci au propovăduit celor de pe pământ cinstită venirea Ta, și patimile și învierea, preabunule Iisuse.

Să lăudăm pe înțeleptul Siluan pe vasul Mângâietorului cel curat și prealuminat, pe propovăduitorul celor rătăciți, pe lauda cea vestită a Tesalonicului, pe podoaba Apostolilor.

Slavă...

Îmbărbătându-te cu cuvântul cel purtător de numele tău preaînțelepte Andronice, prin ajutorul Duhului ai alergat în lume, întărind inimi slăbănogite de supărările vrăjmașului, și luminându-le spre cunoștința lui Dumnezeu.

Și acum... A Născătoarei:

Pe tine te-a însemnat mai-nainte David munte închegat, munte al Dumnezeului nostru, munte gras; că întru tine Pruncă s-a cunoscut cărările Lui sărăcindu-se după trup, și de iznoavă ne-a dus către frumusețea cea dintâi.

Cântarea a 6-a:

Irmos: Către Domnul a strigat...

Prin curate plecări înălțându-vă către Dumnezeu, pe cei ce erau plecați în prăpăstiile pierzării, i-ați tras către înălțimea cerească a privirii și a lucrării celei înalte, înțelepților.

Propovăduind la marginile pământului o Unime întru o Ființă, și trei Ipostasuri, ați risipit de istov negura mulțimii dumnezeilor, și v-ați arătat luminători sufletelor, de Dumnezeu fericiților.

Slavă...

Hristos întărindu-ți cugetul Crescente cu ungere de bucurie, te-a arătat cu bunăcredință arhipăstor Calcedoniei, ca pe un Apostol al Său, ca să arăți calea celor rătăciți.

Și acum... A Născătoarei:

Făcătorul aflându-te pe tine frumoasă întru podoabă, S-a sălășluit întru tine preasfântă Fecioară prealăudată; și întrupându-Se S-a arătat mai frumos decât toți fii cei născuți din pământeni.

Irmosul:

Către Domnul din chit Iona a strigat: Tu pe mine mă scoate dintru adâncul iadului, rogu-mă; ca cu glas de laudă și cu duh adevărat să jertfesc Ție, ca Izbăvitorului.

CONDAC glasul al 4-lea.

Irmos: Cel ce te-ai înălțat pe Cruce...

Arătatu-v-ați vițe ale viei lui Hristos, înțelepților, aducând, struguri întru faptele cele bune, izvorându-ne nouă vinul mântuirii, pe care primindu-l, ne umplem de veselie, prăznuind cinstită pomenirea voastră; întru care rugați-vă pentru iertarea greșelilor noastre, Apostoli ai Domnului.

SINAXAR

În această lună, în ziua a treizecea, pomenirea Sfinților Apostoli Sila, Siluan, Crescent, Epeneto și Andronic.

Stih: Pe propovăduitorii tăi Mântuitorule Siluan și Sila cei iubiți,

Mort fiind, cum îi voi lăsa nepropovăduiți?

Dumnezeieștii tăinuitori în această lună, în a treizecea zi,

Amândoi din viață se săvârși.

Aceștia au fost din cei șaptezeci de Apostoli, și Sila adică a mers la propovăduirea Evangheliei împreună cu fericitul Pavel, și nu după multă vreme s-a făcut episcop Corintului, mult ostenindu-se și pe toți întărindu-i în credința lui Hristos, s-a mutat către Domnul. Iar Siluan s-a făcut episcop Tesalonicului; deci și acesta bine nevoindu-se, către Domnul s-a mutat; iar ceilalți propovăduind în Calcedon și în Italia, și învățând de față în toată lumea cuvântul credinței lui Hristos, și întorcând și botezând pe mulți din cei fără Dumnezeu, cu pace și-au dat sufletele la Dumnezeu.

Tot în această zi, pomenirea Sfintei Mucenițe Iulita celei din Cezareea

Stih: Focul cuptorului se află ca o ceață.

Către Iulita, cea cu bine strălucită față.

Aceasta a fost din Cezareea Capadociei, pe care o a cinstit cu laude și marele Vasilie. Deci având ea judecată cu un om oarecare lacom și silnic, care împresurându-i cea mai mare parte a pământului ei, și țarine și sate, și dobitoace și robi, și tot lucrul și hrana vieții, le-a tras la sine, neaducându-și aminte de dreptate, nici de Dumnezeu, rezemându-se și nădăjduindu-se nu mai în năpăstuiri și în mărturisiri mincinoase și în mituirile ce da judecătorilor, de care începând femeia a se plânge de nedreptatea și tirania omului, el numaidecât o a pârât ca este creștină, și cum că nu i se cade să aibă parte de cele de obște, căci nu cinstește, nici slujește dumnezeilor împăraților. Iar ea neuitându-se la cele lumești și trecătoare, ci călcând toate, prăpădească-se a zis averea și mărirea lumii, iar eu nu mă voi lepăda de Făcătorul și Ziditorul tuturor; îndată nedreptul judecător puse de o arse; iar cuptorul cuprinzând trupul Sfintei, o a păzit întreagă, dându-l rudeniilor ei, și la toți credincioșii.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne miluiește-ne, și ne mântuiește pe noi, Amin.

Cântarea a 7-a:

Irmos:

Ritori preaînvățați s-au arătat tinerii oarecând, că din suflet cuprins de Dumnezeu, teologhisind cu buzele, au cântat: Dumnezeul Cel mai presus de dumnezei al părinților și al nostru, bine ești cuvântat.

Dumnezeiește să lăudăm pe Sila și pe Siluan, vasele cele ce au încăput tot Darul Mângâietorului, și care au înnoit vasele înșelăciunii, ca să fie primitoare de Dumnezeu.

Nimeni nu este putincios a lăuda pe Epenetos cel preaminunat, că s-a închipuit întru Hristos, răbdând patimi pentru Dânsul, și bine nevoindu-se, s-a împărtășit împărăției Lui.

Slavă...

Cu cântări dumnezeiești să se laude Crescent, care a arătat căile cele ascunse întru Hristos, și a osândit în trupul său păcatul cel osândit, și pe mulți a arătat neosândiți.

Și acum..., a Născătoarei:

Rupe lanțul greșelilor mele prin mijlocirea ta Preacurată, și desăvârșit mă leagă cu dragostea Fiului tău Cel Bun, pe mine care în toate zilele mă depărtez de la Dânsul prin dezmierdări necuvioase.

Cântarea a 8-a:

Irmos: Cei trei cuvioși tineri...

Slugile Cuvântului cele priveghelnice nu și-au dat somn ochilor săi, până când din somnul cel greu al înșelăciunii au izbăvit pe credincioși, și i-au făcut pe dânșii fii luminii și zilei.

Făcându-vă căruță lui Dumnezeu, măriților Apostoli, l-ați avut pe Dânsul vouă îndreptător, către vârful cel ceresc, și sfărâmător căruțelor înșelăciunii.

Preaînțeleptul Sila, ca un slujitor al lui Hristos după vrednicie să se laude, și împreună cu dânsul cu credință să se mărească Crescent și Andronic, luminătorii cei ce au luminat toate limbile.

Binecuvântăm pe Tatăl...

Să lăudăm pe începătoarea de viață Treime, Care este în Trei Fețe, și se cunoaște întru o Fire, și cântând să zicem: binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Și acum..., a Născătoarei:

Apostolii, Născătoare de Dumnezeu, au propovăduit la toată lumea pe Fiul tău a fi Dumnezeu și om; pentru aceasta împreună cu dânșii, roagă-te ca unui Mântuitor, ca să mă izbăvesc eu de înfricoșatele munci la înfricoșata zi a judecății.

Irmosul: Să lăudăm, bine să cuvântăm...

Poruncii muncitorului cei trei cuvioși tineri nesupunându-se, în cuptor fiind aruncați, au mărturisit pe Dumnezeu, cântând: Binecuvântați lucrurile Domnului pe Domnul.

Cântarea a 9-a:

Irmos: Pe tine ceea ce pe luminătorul...

Făcutu-v-ați doctori mântuitori sufletești și trupești, curățind pe cei bolnavi cu vindecări duhovnicești, și arătându-i pe ei sănătoși despre amândouă părțile, luminaților de Dumnezeu Apostoli; pentru aceasta după vrednicie vă fericiți.

Arătatu-v-ați ca niște jăratece aprinse de căldura Duhului, și ați topit gerul înșelăciunii, și inimile cele înghețate le-ați încălzit cu credința, și le-ați îndreptat către primăvara mântuirii, preaînțelepților Apostoli.

Să adunăm ceată în casa Dumnezeului nostru, mărind pe Siluan și pe Sila, pe Andronic, pe marele Epenetos și pe Crescent preaînțeleptul, ca pe cei ce sunt propovăduitori adevărului și rugători pentru noi.

Slavă...

Pomenirea voastră cea preasfântă și plină de darurile Dumnezeiescului Duh, cinstită și cu adevărat vrednică de laudă, luminând cu dumnezeiești raze plinirea credincioșilor, o îndeamnă să vă laude pe voi, înțelepților.

Și acum..., a Născătoarei:

Cel ce va să vii iarăși cu slava Dumnezeirii, să judeci lumea Atotputernice, prin rugăciunile celeia ce fără ispită de bărbat Te-a născut pe Tine, iartă-mi și nu mă trimite în foc, fiind osândit de păcatele mele.

Irmosul:

Pe tine ceea ce pe luminătorul Dumnezeu, Cel ce a răsărit mai-nainte de soare, Care trupește la noi a venit, din coapsele cele feciorești negrăit l-ai întrupat, binecuvântată Preacurată de Dumnezeu Născătoare te slăvim.

Și cealaltă slujbă a Utreniei după rânduială și Otpustul.