SFÂNTUL ILIE

LA VECERNIE

La Doamne, strigat-am..., se pun stihirile pe 6: se cântă 3 stihiri podobnice ale Născătoarei de Dumnezeu, șl 3 ale Sfântului.

Stihirile Înainte-prăznuirii, glasul 1:

Podobie: Ceea ce ești bucuria...

Ale bucuriei celei a toată a lumea, au răsărit lumii raze înțelegătoare, care mai-nainte vestesc tuturor pe Soarele măririi Hristos Dumnezeu, întru nașterea ta Preacurată; că tu mijlocitoare te-ai arătat veseliei celei adevărate și Darului.

Mărirea ta cea mai-nainte de praznic, Preacurată, mai-nainte vestește tuturor popoarelor, facerile tale de bine cele mai presus de cuvânt; căci tu ești solitoare veseliei celei de acum, și pricină bucuriei ce va să fie nouă, Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioară.

Fecioara ceea ce a încăput pe Dumnezeu, și Născătoarea de Dumnezeu cea preacurată, lauda Proorocilor, fiica lui David, astăzi se naște din Ioachim și din Anna cea înțeleaptă; și blestemul lui Adam cel deasupra noastră se pierde întru nașterea ei.

Stihirile Sfântului, glasul al 4-lea.

Podobie: Dat-ai semn celor ce...

Întărindu-se neputința ta, Fericite, cu puterea Celui ce de bunăvoie a purtat neputința noastră, cu bucurie ai săvârșit călătoria mucenicilor, și pe vrăjmașul cel neputincios l-ai sfărâmat cu preafrumoase picioarele tale; pentru aceea ți-a împletit cununi de biruință Iisus Iubitorul de oameni, și mântuitorul sufletelor noastre.

Rănindu-te tu, Mărite, ai rănit pe vrăjmași și i-ai surpat la pământ, fiind într-armat cu Crucea lui Hristos, Celui ce te-a mutat la împărățiile cele de sus; a căruia dragoste îmbrățișându-o, Mucenic nebiruit și ceresc om te-ai arătat.

Urmând arătat Mântuitorului, și Domnului celui ce a răbdat pentru tine patimile cele de bunăvoie, purtătorule de chinuri Sozonte, te-ai dat pe sineți, de bunăvoie către răni, către tăieri, și către chinuri nesuferite; pentru aceea ți-a răsplătit ție Hristos cu daruri cerești, și te-a arătat izvor de vindecări celor ce cu credință la tine năzuiesc.

Slavă..., Și acum..., glasul al 4-lea.

Preacinstită nașterea ta preasfântă Fecioară, mulțimea îngerilor în Cer, și neamul omenesc pe pământ o mărim; căci Maică ai fost lui Hristos Dumnezeu, Făcătorului tuturor; pe care nu înceta rugându-L pentru noi, rugămu-ne; care spre tine după Dumnezeu nădejdile ne-am pus, Născătoare de Dumnezeu prealăudată și nenuntită.

LA STIHOAVNĂ

Stihirile glasul al 8-lea,

Podobie: O preamărită minune...

O preamărită minune! Că din Maică nenăscătoare, și din bătrânețe neroditoare, toiagul care poartă floare, odrăslește astăzi, Maica lui Dumnezeu și care nu știe de nuntă; din drepții Ioachim și Anna; pentru aceasta se și bucură acum ceata Proorocilor, și toată adunarea patriarhilor, întru nașterea ei.

Stih: Ascultă fiică și vezi pleacă urechea ta și uită pe norodul tău și casa Părintelui tău.

Astăzi David se veselește și Iessei acum saltă, și Levi se mărește, și se bucură cu duhul Ioachim cel drept, și nenașterea de fii a Anei se dezleagă, întru nașterea ta, Marie preacurată de Dumnezeu dăruită; și soborul Îngerilor cu toți oamenii fericim dumnezeiesc pântecele tău.

Stih: Feței tale se vor ruga bogații poporului.

Bucură-te adunarea oamenilor, bucură-te casa Domnului, bucură-te munte sfânt, bucură-te dumnezeiască masă, bucură-te sfeșnicul luminii, bucură-te lauda dreptmăritorilor, bucură-te Marie, Maica lui Hristos Dumnezeu, bucură-te ceea ce ești cu totul fără prihană, bucură-te scaunul cel de foc, bucură-te cort, bucură-te rugul cel nears, bucură-te nădejdea tuturor.

Slavă..., Și acum..., glasul al 4-lea.

A lui Ghermano.

Bucuria a toată lumea din cei drepți a răsărit nouă, din Ioachim și din Anna, prealăudata Fecioară; care pentru prea multa curăție, Biserică lui Dumnezeu însuflețită s-a făcut; și una după adevăr de Dumnezeu Născătoare se cunoaște. Pentru rugăciunile ei, Hristoase Dumnezeule, pace lumii trimite, și sufletelor noastre mare milă.

Troparul Mucenicului, glasul al 4-lea.

Mucenicul Tău, Doamne, Sozont întru nevoința sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuiește sufletele noastre, Hristoase

Slavă..., Și acum..., Troparul Înainte prăznuirii, glas același.

Din rădăcina lui Iessei, și din coapsele lui David, fiica lui Dumnezeu Maria se naște nouă astăzi; că cu bucurie se bucură toate și se înnoiesc; împreună se bucură Cerul și pământul, o laudă pe dânsa moștenirile neamurilor, Ioachim se veselește, și Anna prăznuiește strigând: Stearpa naște pe Născătoarea de Dumnezeu, și hrănitoarea vieții noastre.

LA UTRENIE

La Dumnezeu este Domnul... Troparul Înainte prăznuirii de două ori, Slavă..., Troparul Sfântului, Și acum..., iarăși al Înainte prăznuirii.

După întâia Catismă, Sedealna, glasul 1.

Podobie: Piatra fiind pecetluită...

Ceea ce preamărit te-ai născut din pântece sterp, din coapse feciorești, ai născut mai presus de fire; că arătându-te stâlpare frumoasă, ai odrăslit lumii viață. Pentru aceasta puterile cerești strigă către tine de Dumnezeu Născătoare: Mărire venirii tale curată, mărire nașterii tale, mărire fecioriei tale, ceea ce ești una, Preacurată.

Slavă..., Și acum..., iar aceasta.

După a doua Catismă Sedealna glasul al 5-lea.

Podobie: Pe Cuvântul cel împreună...

Cele cerești toate acum se bucură, și neamul omenesc împreună prăznuiește cu dânsele, și Proorocii în taină se veselesc; că pe care a văzut-o mai-nainte cu închipuire, întru neamurile cele dedemult, rug și năstrapă și toiag, nor, ușă și scaun, și munte mare, aceea se naște astăzi.

Slavă..., Și acum..., iar aceasta.

CANOANELE

Al înainte-prăznuirii, cu Irmosul pe 3, și al Sfântului pe 4,

Canonul Născătoarei de Dumnezeu.

Cântarea 1-a, glasul al 4-lea,

Irmos:

Deschide-voi gura mea, și se va umplea de Duh, și cuvânt voi răspunde Împărătesei Maicii, și mă voi arătă luminat prăznuind, și voi cânta minunile ei bucurându-mă.

Astăzi cu veselie să lăudăm dumnezeiască nașterea Maicii lui Dumnezeu, că a născut lumii bucuria, care a șters întristarea strămoașei.

Din cea stearpă iese sterpiciunea păcatului, pe care legea mai-nainte o a scris, și propovăduirile celor de Dumnezeu grăitori o au arătat mai-nainte: Preacurata Stăpână și cea cu totul fără prihană.

Biserică și palat și lăcaș Împăratului celui mai presus de ființă te-ai făcut Născătoare de Dumnezeu, și prin tine lăcaș Sfintei Treimi se vor face credincioșii.

Cămară prea înfrumusețată, scaun dumnezeiesc preaînalt, te-ai arătat Preasfântă mireasă; pe care șezând cu trupul cel mai presus de ființă, pe cei ce ședeau întru întunericul pierzării, i-a ridicat la lumina cunoștinței cu bunătatea.

Alt CANON al Sfântului pe 4.

Facere a lui Teofan.

Cântarea 1-a, glasul al 4-lea,

Irmos: Adâncul Mării Roșii...

Roagă-te acum, Preamărite, Făcătorului de bine Domnului să se mântuiască de toate supărările, și primejdiile, și scârbele, cei ce cinstesc astăzi cinstită pomenirea ta, Mucenice Sozonte.

Stea cu totul luminată te-a arătat Hristos la înălțimea Bisericii Mucenice cu adevărat, ca să luminezi toată lumea cu strălucirile nevoințelor tale prealăudate.

Slavă...

Cu săgețile răbdării săgetând pe vrăjmașii Domnului, și cu sabia bărbăției tăind oștile lor, ai luat cunună de biruință Sozonte.

Și acum..., al Născătoarei:

Fără de sămânță ai zămislit pe Fiul lui Dumnezeu, din Dumnezeiescul Duh, cu voia Tatălui, și ai născut cu trup pe Cel din Tatăl fără de Maică și pentru noi din tine fără de Tată.

Cântarea a 3-a,

Irmos:

Biserica cea stearpă a născut din păgâni, și adunarea cea cu mulți fii a slăbit; minunatului Dumnezeului nostru să-i strigăm: Sfânt ești Doamne.

Pământ prea-roditor din pământ neroditor se naște; care va să nască rod pe lucrătorul bunătăților și Spicul Cel de viață purtător; care hrănește toate cu dumnezeiasca voință.

Astăzi a odrăslit toiagul fecioriei, din care a răsărit ca o floare Dumnezeu săditorul vieții noastre; care odraslele cele rele le taie, ca bunătatea cea preaînaltă.

Iată muntele cel netăiat, ce s-a născut din piatra cea neroditoare, va să nască rod pe Piatra cea înțelegătoare, care va să facă sfărâmarea tuturor idolilor.

Însemnările cele mai dinainte ale legii, pe tine mai-nainte te-a arătat Fecioară, că tu pe Dătătorul legii afară de obiceiurile firii în pântece l-ai purtat; pe Cel ce te-a păzit pe tine mai presus de cuvânt nestricată și neîntinată.

Alt Canon,

Irmos: Veselească-se de Tine Biserica...

Curgerile sângiurilor tale în chip de râuri curgând pentru Hristos, au stins focul păgânătății, pururea pomenite Mucenice.

Cu răbdare ai suferit iuțimea chinurilor, ca un turn nesfărâmat, Mărite, stricând îngrădirea rătăcirii.

Slavă...

Ca David pe Goliat, ai surpat pe vrăjmașul cel de gând, împreună cu oastea lui cu praștia credinței, întrutot mărite.

Și acum..., al Născătoarei:

Numai tu te-ai făcut pricinuitoare celor de pe pământ de bunătățile cele mai presus de fire, Maica lui Dumnezeu; pentru aceea strigăm ție: Bucură-te!

Veselească-se de Tine, Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu ești puterea mea Doamne, și scăparea, și întărirea.

CONDACUL Sfântului, glasul al 2-lea.

Pe adevăratul și de Dumnezeu purtătorul Mucenic, și nevoitorul bunei credințe cel iscusit, adunându-ne astăzi cu mare glas să-l lăudăm, pe Sozont tăinuitorul darului; pe dătătorul de tămăduiri cel bogat. Că se roagă lui Hristos Dumnezeu pentru noi toți.

Sedealna Sfântului, glasul al 4-lea.

Podobie: Degrab ne întâmpină...

Mântuindu-te prin credință Sozonte mult nevoitorule, te-ai făcut liman de mântuire celor înviforați, cu mai-nainte rânduiala lui Hristos Dumnezeu; că izvorăști râuri de tămăduiri celor ce doresc și potolești aprinderea bolilor totdeauna; pentru aceasta dumnezeiască pomenirea ta cu credință o cinstim.

Slavă..., Și acum..., glasul al 8-lea:

Podobie: Porunca cea cu taină...

Să se bucure Cerul și pământul să se veselească; căci ca un Cer al lui Dumnezeu pe pământ s-a născut dumnezeiasca mireasă din făgăduință. Cea stearpă pe prunca Maria hrănește cu lapte, și se bucură de nașterea ei Ioachim zicând: Toiag s-a născut mie, din care floarea Hristos a odrăslit din rădăcina lui David; cu adevărat minune preamărită.

Cântarea a 4-a,

Irmos:

Cela ce șade în mărire, pe Scaunul Dumnezeirii, pe nor ușor, a venit Iisus Cel mai presus de dumnezeire prin palmă curată, și a mântuit pe cei ce strigă: Mărire Hristoase puterii Tale.

Cea mai presus decât îngerii, astăzi pe pământ Fecioara se naște întru sfințenie, și întru curăție, fără asemănare fiind, dintru care Hristos, curățirea și sfințirea și mântuirea cea desăvârșită a tuturor, va să se nască.

Fericit pântecele Annei s-a făcut, căci a născut pe ceea ce va să încapă în pântece pe Cuvântul cel fericit și neîncăput, pe Cela ce dă a doua naștere tuturor credincioșilor.

Acum negura răutății începe a se pierde; căci norul cel însuflețit al Soarelui, din coapse sterpe astăzi a răsărit, cea cu totul fără prihană; a căreia nașterea cea luminată o prăznuim.

O! Ceea ce ca un măslin roditor ai odrăslit din rădăcina lui Iessei Fecioară, Anna te-a odrăslit pe tine ceea ce ai odrăslit pe Cuvântul cel Îndurat; căruia mila și adevărul totdeauna înainte merge.

Alt Canon,

Irmos: Văzându-te Biserica...

Înfierbântându-te de dragostea lui Dumnezeu preafericite, cu cuvintele tale ai ars toată rătăcirea cea de uscăciune a celor fără de Dumnezeu, și bucurându-te strigai: Mărire puterii Tale, Doamne.

Fiind Biserică Domnului cu sfințenie lucrată, ai năvălit la capiștea celor fără de Dumnezeu, și închinăciunile lor cu vitejie le-ai sfărâmat, Mucenice biruitorule prealăudate.

Slavă...

Casă de doctorie a toată boala s-a arătat sfânta ta Biserică, celor ce cu credință năzuiesc, și cinstesc într-însa vitejiile tale, Sozonte, biruitorule minunate.

Și acum..., al Născătoarei:

Neispitită de nuntă ai născut o Fecioară! Și după naștere iarăși te-ai arătat feciorind; drept aceea cu glasuri netăcute, prin credință fără de îndoială strigăm: Bucură-te Stăpână!

Cântarea a 5-a,

Irmos:

Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască mărirea ta; că tu Fecioară neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu cel peste toate, și ai născut Fiu pe Cel fără de ani, tuturor celor ce te laudă pe tine pace dăruindu-le.

Ceea ce închipuia cartea cea pecetluită, acum se naște, care a o citi nicicum nu poate omul, prin legea firii; care se păzește spre lăcașul Cuvântului; precum mai-nainte au arătat cărțile grăitorilor de Dumnezeu cu Duhul.

Vița cea de mântuire astăzi s-a născut, care va rodi Strugurul Cel nestricat ce varsă din sine must dumnezeiesc; din care tot cel ce bea, cu taină de veselie dumnezeiască se va umple.

Săltați îngeri împreună cu oamenii dănțuind; astăzi din cea stearpă Fecioara născându-se, întristarea a încetat, și bucurie a pricinuit celor ce prăznuiesc dumnezeiască nașterea ei.

Dumnezeiescul Prooroc mai-nainte te-a scris prea-arătat pe tine carte nouă, întru care cu degetul Tatălui, Cuvântul era să se scrie Fecioară, în cartea vieții scriind pe toți cu bunătatea, pe cei ce se supun Lui.

Alt Canon,

Irmos: Tu Doamne lumina mea...

Tu Mucenice fiind luminat cu lumina Treimii, ai micșorat negura nedumnezeirii celei cu mulți dumnezei, arătându-te luminător pururea luminând.

Tu arătându-te trandafir bine înflorit, și cu roșeala sângiurilor tale înfrumusețat, ai umplut lumea de mirosul cel bun al minunilor tale, fericite Sozonte.

Slavă...

Tu fiind strugur gândit al viei lui Hristos, ai izvorât vinul cel de bună umilință al muceniciei, celor ce cu credință te măresc.

Și acum..., al Născătoarei:

Armă nesfărâmată pe tine te punem înainte împotriva vrăjmașilor; pe tine te avem întărire și nădejde mântuirii noastre, mireasă a lui Dumnezeu.

Cântarea a 6-a,

Irmos:

Cugetătorii de Dumnezeu, săvârșind această prăznuire dumnezeiască și cu totul cinstită a Maicii lui Dumnezeu, veniți să plesnim cu mâinile mărind pe Hristos, Cel ce s-a născut dintr-însa.

Născutu-s-a astăzi Născătoarea de Dumnezeu, ceea ce este podul care trece neamul omenesc la lumină; Scara cea cerească; Muntele lui Dumnezeu cel prea-arătat; pe care toți să o fericim.

Anna a dat din sine roșeala care a vopsit lâna întrupării Împăratului Hristos; pe care după vrednicie toți o fericim.

Izvor mare acum a ieșit din puțină picătură, cea cu totul fără prihană; care adâncul mântuirii născând, va să oprească curgerile mulțimii dumnezeilor cele nenumărate.

Din rădăcină neroditoare ai răsărit, și spinii răutății cu dumnezeiască odrăslirea ta, cea mai presus de fire, i-ai dezrădăcinat, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, pururea fericită.

Alt Canon,

Irmos: Jertfi-voi Ție cu glas...

Primind a te jertfi pentru dragostea lui Dumnezeu, ca o jertfă fără prihană te-ai primit la masa Lui. Pentru aceea cu bunăcredință te cinstim prealăudate.

Plutind luciul rătăcirii neudat Mucenice, ai ajuns la limanul împărăției celei de sus, dobândind liniștea cea veșnică, Fericite.

Slavă...

Cu unghii de fier sfărâmă coastele tale fără de milă gonaciul, iar tu cu mărire ți-ai dat în mâinile lui Dumnezeu duhul preafericite, pururea pomenite.

Și acum..., al Născătoarei:

O minune mai nouă decât toate minunile! Că zămislindu-se în pântece fecioresc fără de ispită de bărbat, Cel ce cuprinde toate, nu S-a strâmtorat cu cuprinderea.

Irmosul:

Jertfi-voi Ție cu glas de laudă Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele dracilor curățindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.

CONDACUL, glasul al 3-lea.

Podobie: Fecioara astăzi...

Fecioara astăzi și de Dumnezeu Născătoarea Maria, cămara cea sfântă a cerescului Mire, se naște din cea stearpă cu sfatul lui Dumnezeu, căruța Cuvântului lui Dumnezeu bine se împodobește; că spre aceasta s-a și numit mai-nainte dumnezeiască ușă, și Maică vieții cu adevărat.

ICOS

Din cea stearpă rod s-a dat Fiica lui Dumnezeu Maria, pe care mai-nainte o au văzut oarecând dumnezeieștii Prooroci cu Duhul; pe aceasta noi astăzi văzându-o în sânurile Annei săltând, cu credinciosul Ioachim duhovnicește la ospăț să ne adunăm, și pe cei de departe să-i chemăm zicând: Acum este chemarea lumii, că din pântece sterp a răsărit dumnezeiasca ușă, și Maica vieții cu adevărat.

SINAXAR

Întru această lună în 7 zile, pomenirea Sfântului Mucenic Sozont.

Stih: Sozont către chinurile trupului durere suferea,

Și cu cugetul numai către cel ce mântuiește sufletele privea.

A șaptea zi, a murit Sozont bătându-i-se trupul cel luminat,

Iar sufletul către ceruri mărit i-a zburat.

Acesta trăgându-se cu neamul din Licaonia, și făcându-se păstor de oi, s-a învrednicit Sfântului botez, și în zilele lui Maxim domnitorul Ciliciei, intrând într-o capiște unde era un idol făcut de aur și de argint i-a frânt aceluia Sfântul mâna dreaptă, și o a luat de o a vândut, și prețul ce a luat pe dânsa l-a împărțit săracilor. Pentru care domnitorul locului făcând nevoie multora pentru prepus, Sfântul s-a vădit pe sine însuși, și deîndată l-a pus la bătaie cumplită, și încălțându-l cu încălțăminte de fier, îl silea să alerge; și iar îl bătură cu toiege, atâta cât i s-a rupt oasele trupului, și așa și-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu.

Tot în această zi, pomenirea Sfinților Apostoli Evod și Onisifor.

Sfântul episcop Evod, fost-a în urma lui Petru episcop la Antiohia cea mare, precum se vede din Epistoliile fericitului Pavel, făcând nevoință mare între cei șaptezeci, s-a făcut predicator vestit Cuvântului. Iar acest Onisifor, pe care îl pomenește Apostolul la Epistolia cea către Timotei, am aflat că s-a făcut Episcop Colofoniei, vrednic la cuvânt și puternic, care până la sânge a întărit credința. Acesta în ceata propovăduitorilor împreună cu Apostolul Evod se sălășluiește în cereștile lăcașuri.

Tot în această zi, Sfântul Evpsihie de sabie s-a săvârșit.

Stih: Evpsihie către sabie cu suflet bun a fost pocnit,

Bucurându-se că își jertfește sufletul Celui ce l-a zidit.

Acesta a fost născut și crescut în Cezareea, împărățind Adrian peste romani; care după ce a murit tatăl său, botezându-se și împărțindu-și toată averea la săraci, l-a prins domnitorul Capadociei, și strujindu-i coastele l-a băgat în temniță. Și întărindu-se prin arătare de înger, iarăși îl spânzurară și-l munciră rău. Și mai apoi de toate i-a tăiat capul; se zice că în loc de sânge a curs lapte și apă din tăietură.

Tot în această zi, s-a săvârșit adormirea Preacuviosului Luca, celui din eparhia Licaonilor, ce a fost al treilea egumen mânăstirii Mântuitorului, unde se cheamă Pârâul adânc.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne miluiește-ne și ne mântuiește pe noi, Amin.

Cântarea a 7-a,

Irmos:

N-au slujit făpturii cugetătorii de Dumnezeu, fără numai Făcătorului; ci îngrozirea focului bărbătește călcându-o, se bucurau cântând: Prealăudate Domnul părinților și Dumnezeule, bine ești cuvântat.

Ioachim și Anna se fericesc născând pe cea fericită cu adevărat, pe curata Maica lui Dumnezeu, ceea ce a născut pe Cuvântul cel fericit, care face fericiți pe toți credincioșii.

Dar cinstit te-a câștigat Preacurată părinții tăi, pe tine ceea ce ai zămislit pe Dumnezeu, Cel ce îmbogățește cu bune daruri pe cei ce strigă: Domnul și Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.

Saltă Davide insuflate de Dumnezeu, lovește alăuta și dănțuiește; că iată sicriul pe care dedemult mai-nainte l-ai vestit, din pântece sterp a ieșit, păzindu-se lui Dumnezeu Împăratului făpturii.

Alt Canon,

Irmos: În cuptorul persienesc...

În cuptorul chinurilor celor cu dureri aruncându-te Mucenice, ai primit de la Dumnezeu rouă de răbdare, și cu mulțumire strigai: Bine ești cuvântat în Biserica măririi Tale, Doamne.

Având suflet mai luminat decât aurul, nu ai voit Mucenice să jertfești dumnezeului celui făcut de aur și fără de suflet; iar pe sineți te-ai jertfit jertfă de bun miros lui Dumnezeu.

Slavă...

Păstorul cel mare pe tine cu adevărat păstor oilor Sale, Mucenice, ca pe un miel fără de prihană te-a așezat la turma Sa cea nerătăcită, arătându-te pe tine nevătămat de lupii cei înțelegători, prealăudate.

Și acum...

Bucură-te sfințitule dumnezeiesc lăcaș al Celui Preaînalt, Născătoare de Dumnezeu; că prin tine s-a dat bucuria celor ce strigă: Bine ești cuvântată tu intre femei, Stăpână fără prihană.

Cântarea a 8-a,

Irmos:

Pe tinerii cei binecredincioși în cuptor, nașterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum lucrată, pe toată lumea ridică să-ți cânte ție: Pe Domnul lucrurile lăudați-L, și-L preaînălțați întru toți vecii.

Să ne mișcăm limba cu cântări pentru dumnezeiasca naștere a Fecioarei, cinstind pe aceea dintru care va să Se întrupeze prin Duhul, Cuvântul cel prealăudat, și peste toate Dumnezeu, și să strigăm: Pe Domnul lăudați-L lucrurile, și-L preaînălțați întru toți vecii.

Dumnezeiești Prooroci săltați, cinstind nașterea Fecioarei; căci aceasta a plinit toate câte ați propovăduit mai-nainte, născând pe Cel arătat de voi, pe Hristos, Împăratul tuturor; pe Care Îl preaînălțăm întru toți vecii.

Strigați munți veselie; Apostoli și Mucenici dănțuiți; cuvioșilor și drepților acum vă bucurați astăzi, întru nașterea Maicii Domnului; și pe Domnul strigând lăudați-L, și-L preaînălțați întru toți vecii.

Odrăslit-a mărul cel bine mirositor, și trandafirul cel dumnezeiesc a înflorit, și a umplut de miros toate marginile; și putoarea păcatului nostru o a risipit Preacurata și Maica Cuvântului; pe care o preaînălțăm întru toți vecii.

Firea cea stearpă a oamenilor, de cinstitele daruri ale Dumnezeiescului Duh astăzi se veselește; pe Fica lui Dumnezeu din cea stearpă văzându-o născându-se, și strigă: Pe Domnul lăudați-L făpturile, și-L preaînălțați întru toți vecii.

Alt Canon,

Irmos: Mâinile întinzându-și...

Luând înțelepte, mâna chipului celui făcut de aur o ai dat săracilor, nevoindu-te a-ți câștiga ție avuția cea cu adevărat necheltuită a muceniciei, strigând: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Cu trupul luptându-te dimpreună cu cel fără de trup, cu ajutorul lui Hristos l-ai surpat pe dânsul; pentru aceea ți s-a dat, Mărite, Dar de lucrarea minunilor de la Dumnezeu; către care bucurându-te strigai: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl...

Deschizând gura ta o ai umplut de Duh Sozonte prealăudate; iar gurile vrăjmașilor care huleau pe Cel ce i-a zidit le-ai umplut de toată rușinea; și bucurându-te strigai lui Hristos: Binecuvântați toate, lucrurile Domnului pe Domnul.

Și acum..., al Născătoarei:

Numai tu întru toate neamurile Fecioară preacurată, te-ai arătat Maică lui Dumnezeu; tu te-ai făcut lăcaș Dumnezeirii, Preacurată, nearzându-te cu focul Luminii celei neapropiate; pentru aceea bine te cuvântăm toți, Marie mireasă a lui Dumnezeu.

Irmosul: Să lăudăm bine să cuvântăm...

Mâinile întinzându-și Daniil, gurile leilor cele deschise în groapă le-a încuiat, și puterea focului a stins, cu buna faptă încingându-se, tinerii cei iubitori de buna-credință, strigând: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Cântarea a 9-a,

Irmos:

Tot neamul pământesc, să sălteze cu Duhul fiind luminat, și să prăznuiască firea minților celor fără de trup, cinstind sfințita prăznuire a Maicii lui Dumnezeu, și să strige: Bucură-te preafericită, Născătoare de Dumnezeu, curată pururea Fecioară.

Iată locul lui Dumnezeu cel Sfânt a strălucit; cetatea cea preamărită a Împăratului s-a zidit. Raiul cel plin cu raze de lumină s-a deschis; ceea ce este solitoare Raiului, și către Dumnezeu oamenilor apropiere.

Arătatu-s-a făclia și sfeșnicul astăzi, din care era să strălucească lumina cea mai-nainte de veci, și să lumineze pe cei din noaptea răutăților, și să oprească negura nedumnezeirii, și pe toți să-i facă părtași zilei cu adevărat prin credință.

Astăzi pământul dănțuiește; că Cer nou prea înfrumusețat lui Dumnezeu a văzut născându-se pe Fecioara Maria, întru care sălășluindu-se cu trupul, mai presus de ceruri va ridica pe oameni, și va îndumnezeii pe toți cu bunătatea; pe care lăudându-L cu credință Îl mărim.

Prea bună însoțire, Ioachim și Anna au odrăslit pe Mielușeaua cea nespurcată, din care Mielușelul cel hrănit ieșind, pentru lume s-a junghiat, ridicând greșalele oamenilor, și oprind jertfele cele ce se aduceau dracilor.

Al Născătoarei:

Luminează-ne pe noi ceea ce ai născut Lumina, pe cei ce prăznuim cu Duhul nașterea ta cea purtătoare de lumină. Născătoare de Dumnezeu, și luminii celei ce va să fie ne arată părtași Curată, și pace dăruiește nouă și izbăvire de cele rele, cu rugăciunile cele de Maică.

Alt Canon,

Irmos: Hristos Piatra cea netăiată...

Piatră aleasă te-ai arătat lui Hristos, Celui din capul unghiului, Mucenice, risipind îngrădirea rătăcirii, iar inimile credincioșilor întărindu-le.

Râu de viață câștigându-te acum Biserica lui Hristos pe tine Mucenice, cu râurile sângiurilor nevoințelor tale se adapă ca cu niște ape dulci, și cu bună-cuviința minunilor tale se înfrumusețează totdeauna.

Slavă...

Aflat-ai răsplătire nevoințelor și chinurilor tale, cugetătorule de Dumnezeu, Împărăția Cerurilor, întru care adu-ți aminte prealăudate Sozonte, și de cei ce cu credință săvârșesc pomenirea ta cea sfântă.

Și acum..., al Născătoarei:

Dezleagă lanțurile greșalelor mele Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ceea ce ai născut izvorul milostivirii, însă-ți de Dumnezeu dăruită; și umple-mi inima de bunătate, ca după vrednicie să te măresc pe tine.

Irmosul:

Hristos piatra cea netăiată de mână, cea din marginea unghiului, din tine muntele cel netăiat Fecioară S-a tăiat, adunând firile cele osebite; pentru aceasta veselindu-ne, pe tine Născătoare de Dumnezeu te mărim.

LUMINÂNDA

Podobie: Femei ascultați...

Cu arma cinstitei Crucii Tale întrarmându-se viteazul Tău Mucenic Cuvinte, puterile cele potrivnice le-a biruit, și pe tirani i-a rușinat, și pentru Tine a pătimit, și împreună cu Tine a pătimit, și împreună cu Tine, Hristoase al meu Împărate a toate, împărățește neîncetat.

Altă Luminândă a Născătoarei de Dumnezeu.

Podobie: Cu ucenicii...

Veselească-se toată făptura, bucurie simțind, căci din Anna cea de Dumnezeu înțelepțită, și din dumnezeiescul Ioachim, mai presus de nădejde se naște Maria cea preacinstită și preacurată, Născătoarea de Dumnezeu; al căreia rod, mântuire s-a făcut oamenilor Hristos Dumnezeu, Cel ce S-a întrupat dintr-însa negrăit.

LA STIHOAVNĂ

Stihirile glasul al 2-lea.

Podobie: Casa Eufratului...

Veniți cei din Adam, pe ceea ce din David a răsărit, și pe Hristos l-a născut, să o lăudăm, pe Fecioara Maria cea Preacurată.

Stih: Ascultă fiică și vezi pleacă urechea ta și uită pe norodul tău și casa Părintelui tău.

Laudă să aducem Mântuitorului Domnului, Celui ce ne-a dat nouă din cea stearpă pe Născătoarea de Dumnezeu și una pururea Fecioară. Astăzi bucuria a toată lumea din pântece sterp se naște preamărit, Maica Împăratului tuturor.

Slavă..., Și acum..., glasul al 2-lea.

Cea mai-nainte rânduită împărăteasă tuturor, lăcașul lui Dumnezeu, din pântecele cel neroditor al Annei celei preafericite, astăzi a ieșit dumnezeiască petrecerea ființei celei pururea veșnice; prin care iadul cel fără rușine s-a călcat, și Eva cu tot neamul la viață se aduce. Acesteia după vrednicie să-i strigăm: Fericită ești tu între femei, și binecuvântat este rodul pântecelui tău.

Și cealaltă slujbă a Utreniei după rânduială, și Otpustul.