SFÂNTUL ILIE

LA VECERNIE

La Doamne strigat-am... Stihirile pe 6, ale Praznicului 3, și ale Apostolului 3.

Stihirile Apostolului, glasul 1:

Podobie: Prealăudaților Mucenici...

Fiindu-ți cugetul primitor de străluciri dumnezeiești, te-ai luminat, Preafericite, și ai ieșit la propovăduirea lui Hristos, și ai învățat poporul a-l cinsti pe Dânsul ca pe un iubitor de oameni. Și acum roagă-te, să se dăruiască sufletelor noastre pace și mare milă.

Arătându-te stea prealuminoasă, cu străluciri dumnezeiești, luminezi cu învățături totdeauna marginile lumii, Preafericite, și cu Darul risipești pururea negura bolilor. Și acum roagă-te, să se dăruiască sufletelor noastre pace și mare milă.

Jertfind lui Dumnezeu prea desăvârșit jertfă fără de sânge, te-ai jertfit pentru Dânsul, Mucenice, și la masa cea înțelegătoare te-ai adus jertfă bine mirositoare, o Apostole Carpe, de Dumnezeu cuprinsule. Pentru aceea roagă-te, să se dăruiască sufletelor noastre pace și mare milă.

Slavă..., Și acum..., al Praznicului.

De este în post, a Născătoarei:

Prealăudată Stăpână, nădejdea și întărirea credincioșilor, scăpare și ajutor, pe tine te rugăm, păzește de toată nevoia pe robii tăi cei ce cu credință se închină Fiului tău, pe Care roagă-L, ca să dăruiască sufletelor noastre pace și mare milă.

A Crucii, a Născătoarei:

Pe Mielușelul, Mielușeaua și prea nevinovata Stăpână, dacă L-a văzut pe Cruce neavând chip nici frumusețe, vai mie! plângând a grăit: Unde a apus frumusețea Ta preadulcele meu Fiu; unde-Ți este buna cuviință; unde-Ți este Darul cel strălucitor al feței Tale, preaiubitul meu Fiu?

Troparul, glasul al 3-lea,

Apostole sfinte Carpe, roagă pe Milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greșale sufletelor noastre.

Slavă..., Și acum..., al praznicului sau al Născătoarei.

LA UTRENIE

CANOANELE

Al Praznicului cu Irmosul pe 8, sau ale Octoihului, de va fi în post. Și al Apostolului pe 4.

CANONUL Apostolului

Facere a lui Iosif.

Cântarea 1-a, glasul al 4-lca,

Irmos:

Cânta-voi Ție Doamne Dumnezeul meu, că ai scos pe norod din robia Egiptului, și ai acoperit pe Faraon cu căruțele lui și puterea lui.

Pe cei ce cu dragoste săvârșesc purtătoare de lumină, sfințită și prealăudată și preacinstită pomenirea ta, umple-i de dumnezeiasca lumină prin rugăciunile tale, Apostole.

Fiind dat cu totul Stăpânului, ai păzit nevătămate legile Lui cele cinstite, și pe cei fărădelege i-ai învățat buna lege, Apostole.

Slavă...

Iubind pe mintea cea mai presus de gând, Preasfințite, ți-ai luminat mintea cu privire tainică, și lumea o ai luminat, Preafericite.

Și acum..., a Născătoarei:

Născut-ai Fecioară negrăit, și înnoind legile firii, te-ai făcut Maică pururea Fecioară; pentru aceea te fericim.

Cântarea a 3-a,

Irmos: Arcul celor puternici...

Alăută lovită de Duhul s-a făcut limba ta cea mișcată de Dumnezeu, Preafericite; grăind slava Mântuitorului și Dumnezeului nostru.

Având pe Cuvântul cel fără început, care te povățuia bine și te întărea, de față căile mântuirii ai arătat celor fără de Dumnezeu, Carpe Apostole.

Slavă...

Ca să vestești lumii propovăduirea cea mântuitoare, ca un Ierarh dumnezeiesc ai răbdat multe goniri și scârbe, mărite Carpe.

Și acum..., a Născătoarei:

Ca pe un prunc tânăr ai născut pe Cel ce a răsărit negrăit din Tatăl mai-nainte de veci, Născătoare de Dumnezeu; pentru aceea te slăvim.

Irmosul:

Arcul celor puternici a slăbit, și cei neputincioși s-au încins cu putere; pentru aceasta s-a întărit întru Domnul inima mea.

CONDACUL și ICOSUL Praznicului.

Sedealna, glasul ni 3-lea.

Podobie: Pentru mărturisirea...

Primind dumnezeiasca strălucire a Mântuitorului, Carpe preaînțelepte, ai luminat pe cei întunecați de necunoștință; și mutându-te către împărățiile cele de sus, stai înaintea Împăratului tuturor, rugând pe Hristos Dumnezeu totdeauna, să ne dăruiască nouă mare milă.

Slavă..., Și acum..., a Praznicului.

De va fi în post, a Născătoarei:

Înstrăinat m-am făcut de la poruncile Tale, cu totul patimilor supunându-mă, și totdeauna greșind eu ticălosul. Deci cu suflet umilit strig către Tine acum: Învrednicește-mă Stăpâne, iertării pe mine cel osândit, pentru ceea ce Te-a născut pe Tine mai presus de fire Cela ce însuți ești neurmat.

A Crucii, a Născătoarei:

Nespurcata Mielușea, nestricata Maică Fecioară, pe Cuvântul cel ce a răsărit dintr-însa fără durere, văzându-L răstignit pe Cruce, cu cuviință de Maică tânguindu-se, striga: Vai mie Fiul meu, cum pătimești de bunăvoie, vrând ca să izbăvești pe om de patimile cele de rușine.

Cântarea a 4-a,

Irmos:

Milostive pentru dragostea chipului Tău ai stătut pe Crucea Ta, și s-au topit neamurile; că Tu ești Iubitorule de oameni, tăria mea și lauda.

Zidit-ai mulțimea credincioșilor ca niște pietre, pe piatra bunei credințe, și i-ai făcut locaș Preasfântului Duh, cugetătorule de Dumnezeu, Apostole.

Înnoind cu Botezul pe oamenii cei învechiți de gând și de stricăciune, i-ai învățat a slăvi pe Hristos Dumnezeul nostru, propovăduitorule de Dumnezeu.

Slavă...

Arătând taina care a acoperit pe ceruri pentru bunătate, cugetătorule de Dumnezeu, ai tras spre cunoștință pe neamurile cele ce au părăsit întunericul înșelăciunii.

Și acum..., a Născătoarei:

Propovăduitorul de Dumnezeu Avacum, cu gândul te vedea pe tine munte mare și umbros, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, din care a venit Dumnezeul nostru cu trup.

Cântarea a 5-a,

Irmos:

Luminarea Ta, Doamne, trimite-o nouă, și din negura greșelilor scapă-ne pe noi, Bunule, pacea Ta dăruindu-ne.

Ca un prea-ales săditor de pomi ai arătat noroadelor lemnul vieții, din care cel ce se va împărtăși, va trăi după aceea în veci, propovăduitorule al lui Hristos, Apostole.

Făcându-te Carpe propovăduitor limbilor, Apostol și învățător cinstit, tăinuitor sfințit și cuvântător de cele sfinte, cu veselie stai înaintea Stăpânului.

Slavă...

De la răsărit te-ai pornit ca un luminător neapus, luminând lumea cu razele cuvintelor și ale obiceiurilor tale celor sfințite, Ierarhe Apostole.

Și acum..., a Născătoarei:

Curățește-mă pe mine acum, de spurcăciunea trupului și a sufletului, cu ajutorul tău cel milostiv binecuvântată, ca să te laud și să te slăvesc după datorie pe tine prealăudată.

Cântarea a 6-a,

Irmos: Strigat-a mai-nainte...

Sicriul moaștelor tale, cu dumnezeiescul Dar izvorăște roduri de tămăduiri celor ce au trebuință, și curăță patimi, și îneacă duhurile cele necurate, Ierarhe Apostole.

Cuvântul tău a izbăvit pe oameni de necuvântare, și arătarea cea preamare a minunilor tale, către buna-credință a povățuit pe cei rătăciți, mărite Carpe.

Slavă...

Întărindu-te cu putere dumnezeiască, ai omorât pe balaurul, cel ce grăiește hulă asupra Celui dintru înălțime, și pe cei omorâți de dânsul i-ai izbăvit, Apostole.

Și acum..., a Născătoarei:

Născut-ai Preacurată fără de durere pe Ziditorul, Care ridică chinurile și durerile noastre, și învrednicește firea noastră desfătării celei fără de durere.

Irmosul:

Strigat-a mai-nainte închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, Proorocul Iona în chit rugându-se: Din stricăciune mă izbăvește, Iisuse, Împărate al puterilor.

CONDAC, glasul al 4-lea.

Podobie: Arătatu-te-ai astăzi...

Ca pe o stea prealuminoasă câștigându-te Biserica pe tine Apostole Carpe, cu darea cea multă a minunilor tale pururea se luminează; mântuiește pe cei ce cu credință cinstesc pomenirea ta.

SINAXAR

Întru această lună în 26 zile, pomenirea Sfântului și măritului Apostol Carp, unul din cei șaptezeci de Apostoli.

Stih: Carp având roduri primite Domnului.

Aduce ca niște grâu văzându-și vremea sfârșitului.

Întru a douăzeci și șasea zi.

Carp din viață ieși.

Acest mare Apostol al Domnului, fiind pus la număr cu cei șaptezeci de Apostoli și ucenici, și slujind marelui Pavel la propovăduire și purtând dumnezeieștile lui Epistole pe la cei ce se trimite-au, a învățat pe mulți din elini a se închina și a cinsti pe Sfânta Treime. După aceea strălucindu-i-se mintea din dumnezeiască strălucire a Mângâietorului, repezindu-se de la răsărit ca o stea luminoasă, lumină toată lumea cu dumnezeieștile învățături, făcând în toate zilele foarte mari minuni. Și gonind duhuri viclene, și multe cetăți și noroade trăgând spre credința în Hristos, și despărțind cu Botezul pe cei credincioși din cei necredincioși. De la care multe goane și scârbe suferi. Că mergând vitejește și cu osârdie spre cele cu osteneală ale nevoinței lupte, nu s-a înfricoșat de mânia biruitorilor. Drept aceea precum el a slăvit pe Dumnezeu în mădularele lui, așa și el de dânsul cu cinste se mărește. Deci adormind somnul cel dulce, face minuni în toate zilele cu moaștele sale, curățind tot felul de boli, și gonind duhurile necurate.

Tot în această zi, Sfântul Apostol Alfeu și Sfinții Mucenici Averchie și Elena.

Stih: A lui Dumnezeu Cuvântului, dumnezeiasca lui Alfeu gură.

Mormântul căscând amară gură o acoperiră.

Mâncare albinelor, Averchie te-a pus înainte,

A căror fugarul spre plăcere s-a pus Domnului înainte.

Pietrele erau podoaba ta Eleno Muceniță,

Din care te-ai arătat Mirelui tău împodobită cu bună frumusețe,

Tot în această zi, Sfântul noul Mucenic Alexandru Tesaloniceanul, care a mărturisit în Smirna, la anul o mie șapte sute nouăzeci și patru, de sabie s-a săvârșit.

Stih: Dă Alexandre înțelepte, capul spre tăiere,

Și primește din mâna Domnului încununare.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne, și ne mântuiește pe noi, Amin.

Cântarea a 7-a,

Irmos:

Tinerii lui Avraam oarecând în Babilon, văpaia cuptorului au călcat, cu laude, strigând: Dumnezeul părinților noștri bine ești cuvântat.

Numai cu graiul gonind boli, și cu însemnarea tămăduind patimi ai vestit propovăduirea cea mântuitoare, luminând pe cei dintru întuneric, învățătorule de cele sfinte, Carpe Apostole.

Nespăimântându-te nicicum de mânia dregătorilor, Înțelepte, cu îndrăzneală ai mers către priveliștile pătimirii celei cu dureri, strigând: Dumnezeul părinților noștri bine ești cuvântat.

Slavă...

Pe tine cel ce te cercetai de Domnul, Carpe, Verria te-a moștenit dumnezeiesc cercetător prea-ales, ca să o cercetezi pe dânsa la cercetări dumnezeiești.

Și acum..., a Născătoarei:

Ca una ce ești mai desfătată decât cerurile, ai încăput în pântecele tău, pe Cuvântul cel neîncăput Fecioară, care mântuiești de toată strâmtorarea neamul omenesc.

Cântarea a 8-a,

Irmos: Pe cel ce s-a pironit...

Slujind lui Pavel povățuitorului celui înțelept, ai purtat învățăturile cele de mântuire prin scrisori dumnezeiești, trimise celor ce erau să se mântuiască, Ierarhe.

Zori luminate te-ai arătat, luminând lumea cu lumina propovăduirii și ridicând din mijloc întunericul necunoștinței cel adânc, vrednicule de minune.

Binecuvântăm pe Tatăl...

Săvârșind minuni cu chemarea Tatălui, și a Duhului, și a Cuvântului Celui întrupat, Înțelepte, ai plecat pe înțelepții elinilor să cinstească Ființa cea în trei Staturi.

Și acum..., a Născătoarei:

Arătatu-te-ai Cer, Născătoare de Dumnezeu, răsărindu-ne nouă Soarele dreptății, care ne luminează pe noi cu lumina cunoștinței, Născătoare de Dumnezeu Preacurată.

Irmosul: Să lăudăm, bine să cuvântăm...

Pe Cela ce S-a pironit cu trupul pe Cruce, și ne-a arătat nouă armă de mântuire, tineri preaînălțați pe Hristos Dumnezeul nostru în veci.

Cântarea a 9-a,

Irmos: Nașterea ta nestricată...

Văzând pe Dumnezeu, că s-a suit cu slavă întru cele dintru înălțime, purtând trup, și fiind tu numărat cu cei șaptezeci de ucenici Carpe, ai ieșit în lume, împreună cu dânșii arătându-te propovăduitor dumnezeiesc.

Ca o oaie te-ai trimis în mijlocul lupilor ca să-i aduci pe ei prin cuvântul adevărului spre cunoștință și spre mântuire, și să le prefaci cugetul lor către buna-credință, Carpe grăitorule de cele dumnezeiești.

Arătatu-te-ai părtaș îngerilor Apostole Carpe; grăitorule de cele dumnezeiești, și Apostolilor și mucenicilor, care s-au săvârșit întru buna-credință minunat. Cu care dimpreună dănțuind cu veselie, adu-ți aminte de noi.

Slavă...

Sfințit-ai pământul Carpe, umblând pe dânsul, și cu credință propovăduind Sfânta Evanghelie, ai adus suflete Cuvântului Celui dătător de viață. Pentru aceea ți-a dat ție moștenirea cea cerească.

Și acum..., a Născătoarei:

Glasul lui Gavriil aducem ție Fecioară strigând: Bucură-te nor ușor; bucură-te pământul, care nearat a rodit spicul Cel frumos, pe Hrănitorul făpturii.

Irmosul:

Nașterea ta nestricată s-a arătat, Dumnezeu din coapsele tale a ieșit, că S-a arătat purtător de trup pe pământ, și cu oamenii a petrecut. Pentru aceasta pe tine, de Dumnezeu Născătoare, toți te slăvim.

Luminânda zilei.

Și cealaltă slujbă a Utreniei după rânduială și Otpustul.