SFÂNTUL ILIE

LA VECERNIE

La Doamne strigat-am… Stihirile Triodului și ale Sfinților. Glas 1.

Podobie: Prealăudaților Mucenici...

Mucenici întreiți cu numărul, luptându-vă cu tărie împotriva judecătorilor celor prea-cruzi, și cu credință suferind felurile durerilor celor foarte cu iuțeală, împărăția cea de sus ați dobândit. Pentru aceasta rugați-vă, să se dăruiască sufletelor noastre pace și mare milă.

Pe Eutropiu, pe Cleonic cel tare și pe Vasilisc cu duhovnicești cântări să-i lăudăm. Că prin darul bunei credințe au ars cu foc materia nedumnezeirii și acum luminează marginile cu străluciri dumnezeiești, ca niște preastrăluciți luminători, ca cei ce au pierdut toată înșelăciunea.

Capetele tăindu-vi-se, capul vrăjmașului ați sfărâmat cu picioarele voastre cele preafrumoase, vitejilor Mucenici, stele nerătăcite și junghieri însuflețite, odoarele Bisericii celei cerești Eutropiu slăvite, Vasilisc și Cleonic, tuturor pace cerșindu-le.

Slavă… Și acum… a Născătoarei:

Sufletul meu, care bolește cumplit de patimi prea-rele, vindecă-l prealăudată, care pe Tămăduitorul și Mântuitorul tuturor, pe Hristos ai născut, care vindecă toată neputința, Cel ce a rănit mintea cea rea a diavolului și din moarte ne-a slobozit pe noi.

A Crucii, Și acum… a Născătoarei:

Junghierea Ta cea nedreaptă Hristoase văzându-o Fecioara tânguindu-se striga Ție: Preadulce Fiule, cum mori fără dreptate? Cum Te spânzuri pe lemn, Care ai spânzurat tot pământul pe ape? Nu mă lăsa singură, Făcătorule de bine mult-Milostive, pe Maica și slujnica Ta rogu-mă.

LA UTRENIE

CANONUL Mucenicilor.

Cântarea 1-a, Glas 4,

Irmos:

Adâncul Mării Roșii cu urme neudate, pedestru trecându-l Israil cel dedemult, cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalic în pustie a biruit.

Cu strălucirile dumnezeiești vărsări de lumină strălucindu-vă și cu cununile pătimitorilor cu adevărat luminându-vă, Sfinților cei întocmai cu numărul Treimii, pe Aceasta îmblânzită nouă să o faceți.

Glăsuindu-vă duhovnicește de graiurile cele dumnezeiești mucenicilor, și fiind uniți întru una, ținând legătura păcii întru sine-vă, ați biruit înșelăciunea vrăjmașului.

Slavă…

Întocmai cu numărul Treimii arătându-vă mucenicilor, întocmai cu credința cugetând într-însa deopotrivă, ați aflat cununa, Eutropiu, Cleonice, împreună cu Vasilisc, bunilor biruitori.

Și acum… a Născătoarei:

Frumos mai mult decât fiii oamenilor, Cuvântul cel mai-nainte de veci ieșind din pântecele tău, Stăpână, a pierdut posomorârea morții, dându-ne nouă viață veșnică, preacurată Fecioară.

Cântarea a 3-a,

Irmos: Veselească-se de tine…

Întărindu-te întru Hristos Eutropiu, cu același nume adevărat te-ai făcut purtătorul de biruință împotriva vrăjmașilor, slăvite Mucenice.

Mucenicește pătimind, arătat ai luat laudă nemuritoare a biruinței, înțelepte Mucenice Cleonice, pironindu-te pe Cruce vitejește.

Slavă…

Împlătoșându-te cu Crucea slăvite, împărătește ai surpat multa nedumnezeire cea elinească, Mucenice Vasilisc, pururea pomenite.

Și acum… a Născătoarei:

Lăcaș liniștit și anghiră neruptă avându-te credincioșii pe tine Născătoare de Dumnezeu, din cele cumplite ale înșelăciunii să ne izbăvim.

Irmosul:

Veselească-se de Tine Biserica Ta Hristoase, strigând: Tu ești puterea mea Doamne, și scăparea și întărirea.

Sedealna glas 1.

Podobie: Mormântul tău…

Pe Treimea cea preaslăvită, treimea mucenicilor O au mărturisit înaintea norodului celui mult, și pătimind mucenicește s-au numărat cu cetele celor fără de trupuri. Pe aceștia astăzi să-i lăudăm cu credință, prăznuind pomenirea lor cea sfințită și veselitoare lumii.

Slavă… Și acum… a Născătoarei:

Nădejdea credincioșilor, preasfântă Fecioară, pe Dumnezeu pe care L-ai născut mai presus de minte și de cuvânt, roagă-L neîncetat împreună cu puterile cele de sus, ca să ne dea iertare de păcate nouă tuturor și îndreptare vieții, celor ce cu credință și cu dragoste pururea te slăvim pe tine.

A Crucii, a Născătoarei:

O minune nouă! O taină înfricoșată! Striga Preacurata Maica și cea cu totul fără prihană, când a văzut pe Domnul întins pe Cruce. Cel ce toate le ține cu palma, ca un osândit de judecătorii cei fărădelege spre Cruce Se osândește.

Cântarea a 4-a,

Irmos:

Ridicat pe Cruce văzându-te Biserica, pe Tine Soarele dreptății, a stătut întru a sa rânduială, precum se cuvine strigând: Slavă puterii Tale, Doamne.

Fiind întemeiați pe piatra adevărului, v-ați arătat neclintiți de asuprelile muncilor, mult-pătimitori Mucenici, dezrădăcinând arătat toată întemeierea înșelăciunii.

Toată dorirea întinzând către Ziditorul, întinzându-vă de legături și de zgârieturi, având durere v-ați arătat nebiruiți în locul cel de luptă, Cleonice, Eutropiu împreună cu Vasilisc.

Slavă…

Cu preafrumoase raze fiind străluciți, ca cei ce priviți către Hristos, unde sunt purtătorii de chinuri, prea-lesne ați suferit revărsarea focului, arzând pe cei potrivnici.

Și acum… a Născătoarei:

Curgerea pășunii morții o ai oprit, născând Râul vieții, pe Hristos. Pe care roagă-L să stingă cuptorul păcatului sufletului meu, Maica milostivirii Preacurată.

Cântarea a 5-a,

Irmos:

Tu Doamne Lumina mea în lume ai venit, Lumina cea sfântă, care întorci dintru întunericul necunoștinței, pe cei ce Te laudă pe Tine cu credință.

Cu tăria cugetului surpând semeția muncitorilor, bârfeala cruzimii lor ați zdrobit, prea-răbdătorilor Mucenici.

Mai presus de ceste pământești cugetând de bună rodirea cea cerească, care înflorește, ați părăsit ostășirea, bogăția și slava.

Slavă…

Ne-înfricoșându-vă de nebunia cea fără de omenie a muncitorilor, vitejește ați defăimat focul și bătăile, și zgârieturile și muncile.

Și acum… a Născătoarei:

Întru mine îmbrăcându-Se din tine Cel ce m-a zidit, Născătoare de Dumnezeu, a ieșit în două firi cunoscut într-un Ipostas fiind neamestecat.

Cântarea a 6-a,

Irmos: Jertfi-voi ție…

Fiind întărită ceata de frați a mucenicilor, dumnezeiescul Cleonic împreună cu Eutropiu după multe chinuri pironindu-se pe Cruce, arătat desăvârșit s-au încununat.

Călătorind pe calea cea neclintită a muceniciei slăvitul Vasilisc și pironindu-i-se picioarele a zdrobit capetele dracilor călcându-le.

Slavă…

Biserică făcând inima ta ai surpat chipul înșelăciunii arzându-l și prin sabie tăindu-ți-se capul ai primit și cunună, Mucenice Vasilisc, pururea pomenite.

Și acum… a Născătoarei:

Ca un trandafir în mijlocul spinilor, și ca un crin preacurat, și ca pe o floare din văi aflându-te Mirele Cuvântul, o Maica lui Dumnezeu în pântecele tău S-a sălășluit.

Irmosul:

Jertfi-voi Ție cu glas de laudă Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele dracilor curățindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.

CONDAC, glas 2.

Podobie: Cele de sus căutând…

Luminători luminoși v-ați arătat dumnezeiești Mucenici cei trei cu numărul și cu strălucirile minunilor luminați toată zidirea, pururea gonind noaptea cea adâncă a neputințelor, și unuia Hristos Dumnezeu rugându-vă, ca să se dăruiască nouă mare milă.

SINAXAR

Întru această lună în 3 zile, pomenirea Sfinților Mucenici Eutropiu, Cleonic și Vasilisc.

Stih: Eutropiu prin închipuire s-a arătat urmând lui Hristos,

Care și sfârșitul luând prin sabie a aflat pe Hristos.

Și Cleonic strălucită biruință este având,

Ca și Hristosul meu dedemult, pe Cruce spânzurând.

Trupul ca o temniță avându-l și mai-nainte de a temniței închidere,

Vasilisc (acum se bucura) de amândouă temnițele luând izbăvire.

Pe lemnul crucii Eutropiu,

S-a pironit în a treia a lui Martie.

Aceștia erau pe vremile lui Maximian împreună ostaș și rudenii Sfântului Mucenic Teodor Tiron cu neamul din Amasia, care este cetate strălucită a Pontului Capadociei. Aceștia fiind clevetiți la ighemonul Asclipiodot, venind înaintea lui și bătându-i cumplit. Iar Sfântul Eutropiu primi răni peste gură, căci a batjocorit pe ighemonul. Atunci cei ce-i băteau slăbiră de multă puterea muncii, iar mucenicii arătându-li-se Domnul și slăvitul Mucenic Teodor se însănătoșiră. Deci crezând mulți în Hristos pentru minunea aceasta, s-au săvârșit prin sabie. Iar ighemonul schimbându-și firea, și ispitind cu amăgiri ca să întoarcă pe Sfântul Cleonic din credința lui Hristos, unele daruri făgăduindu-i și altele și dându-i. Nimic Sfântul de acestea nu s-a înduplecat, ci mai vârtos se iuțea, că și nebunia ighemonului ocăra, și neputința idolilor batjocorea. Și făcând el jertfă doborât-a jos prin rugăciune idolul Artemindei. Drept aceea turnară peste dânșii smoală topită de trei căldări. Din care ei fură feriți fără stricăciune. Iar muncitorii și cei ce slujeau la unele ca acelea au ars, după aceea Cleonic și Eutropiu fură răstigniți, și au primit sfârșitul. Iar pe Sfântul Vasilisc băgându-l în temniță, peste puțină vreme a primit și el sfârșitul.

Tot în această zi, Sfântul Sfințitul Mucenic Teodorit Presbiterul Antiohiei.

Stih: Oarecare loc al Edenului îl are spre încăpere,

Înlăuntru și pe Teodorit cel prea mare.

Iulian moșul rău credinciosului Iulian paravatului creștin fiind și Anagnost marii biserici din Antiohia, iar înduplecându-se de rău credinciosul Iulian nepotul său și împăratul, nu numai de credința lui Hristos s-a lepădat și s-a închinat idolilor, ci încă a și prodosit rău credinciosului tiran toată bogăția și sfintele odoare ce le-a afierosit marele Constantin bisericii Antiohiei, de împăratul fiind rânduit el gonaci și judecător acolo. Deci împrăștiind spurcatul clerosul bisericesc, a rămas singur Sfântul Teodorit împreună cu alți creștini, propovăduind cu îndrăzneală și mărturisind credința lui Hristos. Pe care și prinzându-l l-a pus la închisoare și aducându-l de față a poruncit mai întâi să-i bată picioarele, apoi mai în urmă și capul asemenea. Și dezbrăcându-l l-a spânzurat pe un lemn și a poruncit să se strujească. Deci strujindu-se fericitul ca la trei ceasuri, sângele curgea ca un pârâu, iar fața sa era mai luminată. Iar după ce a auzit Sfântul pe păgânul zicând: jertfește ticălosule dumnezeilor și de ești dator vistieriei împărătești sau și altuia cuiva, împăratul te va izbăvi pe tine și te va slobozi de datorie, și nu-ți vei lepăda sufletul tău așa rău și cu silnicie. A zis Sfântul, tu bicisnice ești ticălos și împăratul tău, căci lăsând pe Hristos v-ați lipit de antihrist și sunteți datori a vă face ațâțare focului celui veșnic. Iar eu nu sunt dator cuiva decât Domnului meu, adevăratului Dumnezeu, sunt dator cu adevărata credință până la cea din urmă a mea răsuflare. Acestea auzindu-le spurcatul, și urătorul de Dumnezeu poruncit cu două făclii aprinse să ardă coastele Sfântului. Care ridicându-și ochii spre cer, se ruga, șoptind îndată cei ce țineau făcliile au căzut la pământ ca niște morți, și tulburându-se Iulian și cei împreună cu dânsul și cu grăbire ridicându-i pe ei, și zicând: De trei ori blestemaților pentru ce ați lăsat de a arde pe rău credinciosul și prea ticălosul și v-ați dat la dormitare și la lenevie. Răspuns-au ostașii: Tu ești rău credincios și de trei ori blestemat și orbit că nu vezi patru îngeri care păzesc pe robul lui Dumnezeu și ne opresc pe noi a ne apropia de dânsul. Deci nu vorbi nebunește, mare este Dumnezeul creștinilor. Deci tiranul rușinându-se a poruncit să se arunce ei în fundul râului Orontului. Și când îi ducea pe ei, le zicea Sfântul: Duceți-vă fiii mei calea cea fericită cu pace, căci voi veni și eu urmându-vă vouă și mă voi bucura cu voi bucuria cea veșnică întru Împărăția Cerurilor. Și aceștia acest fel de mucenicesc sfârșit au luat. Iar Sfântul Teodorit după ce sta asupra sa cu totul Iulian, și-l silea să jertfească idolilor, i-a zis: Tu adică prea rău credinciosule și prea ticălosule decât toți oamenii din vremea ta însuși măruntaiele tale, cu dinții mestecându-le după puține ceasuri, cu silnicie îți vei lepăda spurcatul tău suflet, trimițându-l pe el la focul cel veșnic. Iar tiranul cel mai rău credincios decât tine în pământul persienesc și el fiind lovit de cereasca suliță va fi aruncat în gheena focului Și acestea sunt o prea ticăloase răsplătirile faptelor voastre; iar eu voi jertfi Dumnezeului meu jertfă de laudă. Așa a vorbit Sfântul și îndată a poruncit tiranul ca să i se taie capul. Iar în vremea ce îl ducea spre aceasta, Sfântul făcea rugăciune cu veselie sufletească și tăindu-i-se capul, s-a mutat către Dumnezeu. Iar Sfintele lui moaște oarecari creștini după vrednicie îngropându-le, au însemnat cele ce se zisese de Sfântul și după puține zile, precum a spus Sfântul mai înainte, amândoi Iulianii rău credinciosul moșul și prea înrăutățitul nepot rău cei răi și-au luat sfârșitul.

Tot în această zi, Sfinții Zinon și Zoii, cu pace s-au săvârșit.

Stih: Lui Zinon și Zoii a vieții dezlegare,

Au stătut pricină de mai bună viețuire.

Tot în această zi, Preacuvioasa Piamun fecioara cu pace s-a săvârșit.

Stih: Ca cu ciucuri auriți Piamun cea cu negru îmbrăcată,

Se aduce cu bunătățile fiind împodobită.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi, Amin.

Cântarea a 7-a,

Irmos:

În cuptorul persienesc tinerii lui Avraam, cu pofta bunei credințe mai vârtos decât cu văpaia focului fiind aprinși, au strigat: Bine ești cuvântat în Biserica slavei Tale, Doamne.

Acum după vrednicie, precum a zis Făcătorul către pătimitori, câștigând viața cea veșnică purtătorilor de chinuri, cântați: Bine ești cuvântat în Biserica slavei Tale, Doamne.

Moștenit-ați purtătorilor de chinuri tainică ducerea cea mai presus de minte, și slavă și cunună, frumusețea cea veșnică și bucuria cea neîntristată, strigând: Bine ești cuvântat în Biserica slavei Tale, Doamne.

Slavă…

Voi mucenicii cei neclintiți răbdând pătimire în cuptorul muncilor, pe slujitorii înșelăciunii i-ați ars, strigând: Bine ești cuvântat în Biserica slavei Tale, Doamne.

Și acum… a Născătoarei:

Rupe Fecioară zapisul păcatelor mele și mă mântuiește de tot felul de vătămare și de asupreala vicleanului, ca să strig ție: Binecuvântată ești tu între femei preacurată Stăpână.

Cântarea a 8-a,

Irmos: Mâinile întinzându-și Daniil.

Sosit-a acum praznicul vostru Sfinților cel de peste an, plin de veselie și de bucurie strălucită, întru care cu dragoste pe voi lăudându-vă cu cântări, strigăm Dătătorului de cununi și Dumnezeu: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Frumoase sunt rănile voastre Mucenicilor, căci ca aurul și ca piatra cea scumpă s-au arătat lui Dumnezeu, cărora cu credință închinându-ne Dumnezeului Celui ce v-a întărit pe voi strigăm: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl…

Izvor adevărat al darurilor întru Hristos, arătat s-a dat Mucenicilor. Pământul cel fără umezeală aduce roduri, și cel fără de apă izvorăște râuri, și firea cea necuvântătoare a ajuns a striga cu cântare: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Și acum… a Născătoarei:

Cuvântul sălășluindu-se în pântecele tău preacurată Stăpână, trup s-a făcut, îndumnezeind firea mea, Cel mai presus de Dumnezeire, prin desăvârșită iubirea Sa de oameni. Pe care cu credință lăudându-L cântăm: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Irmosul: Să lăudăm, bine să cuvântăm…

Mâinile întinzându-și Daniil, gurile leilor cele deschise în groapă le-a încuiat, și puterea focului a stins, cu buna faptă încingându-se Tinerii cei iubitori de buna-credință, strigând: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Cântarea a 9-a,

Irmos: Hristos Piatra cea netăiată…

Acum văzând arătat slava Domnului purtătorilor de cununi, împreună cu cetele celor fără de trupuri, și cu ale mucenicilor, și ale drepților Lui, rugați-vă cu fierbințeală pentru noi mucenicii cei trei la număr.

Cu totul întru sine-vă sălășluind pe Mântuitorul, după vrednicie v-ați cunoscut lui Dumnezeu cetate întemeiată pe turnuri dumnezeiești Eutropiu și Cleonic împreună cu Vasilisc, gânditorilor de Dumnezeu.

Slavă…

Pentru cei ce cu credință săvârșesc preasfântă pomenirea voastră, și laudă luptele cele dumnezeiești sfințite, rugați pe Ziditorul slăviților Mucenici, ca să se afle iertarea păcatelor.

Și acum… a Născătoarei:

Tu singură sprijineală și nădejde și mântuire, tu scăparea mea și zid și dumnezeiască mângâiere sufletului meu te-ai arătat. Pentru aceasta izbăvește-mă de toată munca pururea Fecioară.

Irmosul:

Hristos Piatra cea netăiată de mână, cea din marginea unghiului, din tine muntele cel netăiat Fecioară S-a tăiat, adunând firile cele osebite. Pentru aceasta veselindu-ne, pe tine Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Luminânda glasului și Stihoavna Triodului.

Și cealaltă slujbă a Utreniei după rânduială și Otpustul.