SFÂNTUL ILIE

LA VECERNIE

La Doamne strigat-am... Stihirile pe 4.

Podobie: Ca pe un viteaz...

Cei ce au săvârșit călătoria, și au păzit credința, s-au încununat cu cununile muceniciei, Marchian și Martirie, stâlpii cei nemișcați ai Bisericii, care izvorăsc laptele cel curat; mărgăritarii cei luminoși, luminătorii care luminează făptura cu razele bunei-credințe.

Însoțirea cea dumnezeiască, purtând tot un gând, și având tot un cuget, a risipit eresul lui Arie, învățând să ne închinăm Fiului Celui pururea vecuitor și împreună fără de început cu Tatăl și cu Duhul, Treimii întru o Unime, și Treimea întru Unimea firii, în trei fețe nedespărțite.

Următori și asemenea la năravuri, râvnitori și întocmai la obiceiuri v-ați arătat lui Pavel propovăduitorul de cele sfinte; și în vărsarea sângelui ați înecat pe vrăjmași, și ați uscat pârâul eresurilor celor cumplite, și v-ați arătat râuri ale bunei-credințe, adăpând Biserica lui Hristos, Marchiane și Martirie.

Slavă..., glasul 1, a lui Ghermano:

Ucenici și următori v-ați făcut Mărturisitorului, și propovăduitorului Treimii Celei de o Ființă, și împreună cu dânsul pentru Ea fiind goniți fericiților, ați ales mai bună moartea cea prin sabie, decât hula cea ereticească. Pentru aceea fiind împodobiți de la Dumnezeu, cu cununi mucenicești, și având îndrăzneală, rugați-vă, să se izbăvească de primejdii, cei ce cinstesc pomenirea voastră.

Și acum..., a Născătoarei:

Podobie: Ceea ce ești bucuria...

Alunecându-mă după gândul cel putred, zac gol, și către limanul tău alerg Fecioară; izbăvește-mă de viforul cel potrivnic, și de supărările cele de multe feluri; ca să-ți laud Darul cu dumnezeiască cuviință, Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioară.

A Crucii, a Născătoarei, asemenea:

Pentru noi a suferit a pătimi Fiul tău, ca și cu patima Sa să dea tuturor nepătimire, Născătoare de Dumnezeu. Pentru aceea roagă-te Lui totdeauna, să ne izbăvească de tot felul de patimi, ale sufletului și ale trupului, pentru rugăciunile tale.

STIHOAVNA din Octoih.

Slavă..., a sfinților, glasul al 3-lea;

Luminătorii Bisericii cei înțelepți, și apărătorii Treimii, Marchian și Martirie, cu pavăza credinței risipind eresurile, au luminat lumea cu lumina pravoslaviei; căci plecându-se dogmelor celor adevărate ale lui Pavel păstorului și învățătorului, celui întocmai cu Apostolii, au surpat eresul lui Arie și al lui Nestorie; au răsturnat tulburarea lui Savelie și a lui Sevir, au propovăduit prealăudații ca teologi, să lăudăm toți cu bunăcredință Unimea Treimii, și pe Dumnezeu cel ce S-a întrupat din Fecioară, pe Unul Fiul în două firi. Pentru aceea luând din ceruri cununi de biruință, grăitorii de Dumnezeu, cer pentru noi mare milă.

Și acum..., a Născătoarei:

Ceea ce ești între femei sfântă; de Dumnezeu Născătoare Maică nenuntită, roagă pe Împăratul și Dumnezeu, pe care L-ai născut, să ne mântuiască, ca un Iubitor de oameni.

A Crucii, a Născătoarei:

Văzând pe Cel ce S-a născut din tine, Preacurată, spânzurat pe lemn, te văitai strigând: Preadoritul meu Fiu! Unde Ți-a apus frumusețea cea purtătoare de lumină? Care a înfrumusețat firea omenească.

Tropar, glasul al 4-lea:

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoințele lor, cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Slavă..., Și acum..., al Născătoarei.

LA UTRENIE

CANOANELE

Amândouă din Octoih, și al sfinților pe 4.

CANONUL Sfinților

Facere a lui Iosif.

Cântarea 1-a, glasul al 4-lea:

Irmos:

Pe Voievozii cei tari, pe cele trei părți ale sufletului, îneacă-i rogu-mă, Cel ce Te-ai născut din Fecioară, întru adâncul nepătimirii; ca Ție ca întru o alăută, prin omorârea trupului, să-Ți cânt cântare de biruință.

Cu totul luminându-vă cu lumina Sfintei Treimi totdeauna, ați ajuns a fi luminători neînșelați sfinților. Pentru aceasta cu credință săvârșind astăzi prăznuirea voastră cea strălucită, luminat ne veselim.

Dorind pătimitorilor, a vedea pe Cuvântul, Cel ce a strălucit din Fecioară pe pământ, mărturisindu-L pe El de o Ființă cu Tatăl, ați răbdat moarte silnică, cu cuget bine-întărit.

Slavă...,

Arătându-vă următori și ucenici înțeleptului Pavel, grăitorilor de Dumnezeu, ați propovăduit pe Fiul întocmai de o cinste cu Tatăl. Pentru aceasta tăindu-vă cu sabia, ați sfințit pământul cu vărsarea sângelui vostru, răbdătorilor de chinuri.

Și acum..., a Născătoarei:

Zămislind pe Fiul lui Dumnezeu cel fără început, L-ai întrupat Preacurată, făcându-Se Om pentru mila cea nespusă. Pentru aceasta închinându-ne Lui, cu bunăcredință te mărim pe tine, ceea ce ești pricina îndumnezeirii tuturor.

Cântarea a 3-a:

Irmos: Nu întru înțelepciune...

Luminându-vă cu ortodoxia prin Dumnezeiescul Duh, ați gonit cu totul întunericul lui Arie, făcându-vă mărturisitori ai Atotțiitorului.

Punând dogmă a fi Cuvântul întocmai cu Tatăl, sfinților, v-ați osândit la moarte, Marchiane și Martirie, și v-ați mutat către viața cea fără de sfârșit.

Slavă...,

Unitu-v-ați cu îngerii prin oștirea sfințită, și v-ați numărat luminat cu cetele mucenicilor. Pentru aceasta lăudăm cinstită pomenirea voastră.

Și acum..., a Născătoarei:

Fiind împodobită cu lanțuri de aur, o Stăpână împărăteasă, stai acum dea-dreapta Stăpânului și Dumnezeu, rugându-te pentru noi robii tăi.

Irmosul:

Nu întru înțelepciune, și în putere, și în bogăție ne lăudăm; ci întru Tine înțelepciunea Tatălui cea Ipostatnică Hristoase; că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

SEDEALNA, glasul al 3-lea.

Podobie: De frumusețea fecioriei tale.

Pe Fiul și Domnul, pe Cuvântul Hristos întrupat, L-ați propovăduit arătat, de o Ființă cu Tatăl cel mai înainte de veci nedespărțit, sfinților. Pentru aceasta v-ați luptat pentru El până la sânge, vădind toată reaua-credință a lui Arie. Pentru aceasta având îndrăzneală, rugați-vă, pentru sufletele noastre.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

Nepricepută și necuprinsă de minte este înfricoșata taină, care s-a făcut prin tine, Stăpână curată de Dumnezeu dăruită; că luând în pântece, ai născut pe Cel necuprins, îmbrăcat cu trup din preacurate sângiurile tale, pe care roagă-L totdeauna Preacurată ca pe un Fiu al tău, să mântuiască sufletele noastre.

A Crucii a Născătoarei, asemenea:

Preacurata Maica Ta cea neispitită de nuntă, văzându-Te Hristoase spânzurat pe lemn, ca o Maică tânguindu-se zicea: Ce răsplătire Ți-a dat Ție poporul cel fărădelege și nemulțumitor al iudeilor, care s-a îndestulat de multe și mari darurile Tale, Îndurate? Laud plecăciunea Ta cea dumnezeiască.

Cântarea a 4-a:

Irmos:

Cela ce șade în Slavă pe Scaunul Dumnezeirii, pe nor ușor, a venit Iisus, Cel mai presus de Dumnezeire, prin palmă curată, și a mântuit pe cei ce strigă: Slavă Hristoase puterii Tale.

Cu mintea întărită, și cu cuget desăvârșit al ortodoxiei, întărindu-vă Mucenici ai Domnului, ați săvârșit lupta muceniciei pierzând întunericul eresului.

Cel ce n-a propovăduit pe Cuvântul de o Ființă cu Tatăl, ca un nebun fără de minte s-a sugrumat cu strunele ostenelilor voastre, și s-a înecat în curgerile sângiurilor voastre cu Dumnezeiescul Dar.

Întrarmându-vă întru Domnul pentru credință sfinților, și chinuindu-vă, v-ați numărat împreună cu oștile cele cerești; pentru aceasta vă fericiți, fiindu-ne nouă întărire și luminare.

Slavă...,

Sânii Bisericii care izvorăsc laptele bunei-credințe și hrănesc pe credincioși, viteazul Marchian și Martirie, să se laude cu cântări de bucurie.

Și acum..., a Născătoarei:

Sfințitul Prooroc odinioară te-a numit pe tine Fecioară Preacurată, munte dumnezeiesc, umbrit peste tot cu bunătățile; din care S-a arătat Mântuitorul Cuvânt, spre înnoirea și luminarea sufletelor noastre.

Cântarea a 5-a:

Irmos:

Necredincioșii nu vor vedea slava Ta Hristoase, iar noi pe Tine Unul-Născut strălucirea slavei Dumnezeirii Tatălui, de noapte mânecând Te lăudăm, Iubitorule de oameni.

Arătatu-v-ați următori dogmelor celor preaînțelepte, ale dumnezeiescului Pavel lucrătorului de sfințenie, și asemănându-vă obiceiurilor lui, mucenicilor, ați pătimit cu tărie și după lege v-ați încununat.

Ca niște stele străluciți la înălțimea cinstitei Biserici, gonind întunericul cel adânc al eresului lui Arie, vitejilor Mucenici.

Slavă...,

Lepădându-vă sfinților de frumusețile vieții, v-ați apropiat de Hristos, prin puțin sânge, și ați moștenit împărăția cea neclintită, prealăudaților biruitori.

Și acum..., a Născătoarei:

Cu adevărat ai născut Preacurată pe Fiul lui Dumnezeu, Cel de o Ființă cu Tatăl, și cu Dumnezeiescul Duh, Născătoare de Dumnezeu, pe care roagă-L neîncetat, să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea a 6-a:

Irmos: Venit-am întru adâncurile...

Urmând cuvintelor păstorului celui de Dumnezeu înțelepțit, ați păzit dreapta-credință, Marchiane și dumnezeiescule Martirie; pentru care v-ați și junghiat.

Cinstită s-a văzut moartea voastră înaintea Domnului, sfinților ostași, înțelepți. Pentru aceea peste an cu cinste vă lăudăm toți fericiților.

Slavă...,

Avându-vă Biserica lui Hristos izvor de minuni, pe voi răbdătorilor de chinuri preaviteji, Marchiane preafericite, și Martirie, se veselește în veci.

Și acum..., a Născătoarei:

Cu gura și cu limba te mărturisim cu adevărat Fecioară Maica Dumnezeului nostru. Roagă-L pe El Curată, să mântuiască sufletele noastre.

Irmosul:

Venit-am întru adâncurile mării, și m-a înecat viforul păcatelor mele celor multe; ci ca un Dumnezeu scoate dintru adânc viața mea, Multmilostive.

CONDAC, glasul al 4-lea.

Podobie: Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce...

Cu nevoință bună v-ați nevoit din pruncie, Marchiane împreună cu înțeleptul Martirie și ați surpat pe vicleanul Arie, păzind nevătămată dreapta-credință, urmând lui Pavel înțeleptului vostru învățător. Pentru aceasta împreună cu dânsul ați aflat viața, ca niște apărători ai Treimii prea-aleși.

ICOS.

Ca niște slugi binecredincioase ale Iubitorului de oameni Dumnezeu, doime binecuvântată, apucați înainte degrab, păzindu-mă de rele, și dându-mi cuvânt de înțelepciune mie, celui ce laud patimile voastre, care ați răbdat pentru credință cu gând neîndoit sfinților, și ați luat cununile cele cerești. Și vă bucurați pururea cu cetele Mucenicilor și cu ale Apostolilor, cu ale învățătorilor și cu ale cinstiților arhierei, ca niște propovăduitori ai Dumnezeiescului Cuvânt, ca niște apărători prea-aleși ai Treimii.

SINAXAR

În această lună, în ziua a douăzeci și cincea, pomenirea Sfinților Mucenici Marchian și Martirie Notarii.

Stih: Înțelege pe Notari, ale lui Hristos condeie,

Vopsite în sângele lor, cel vărsat prin sabie.

S-au tăiat în ziua douăzeci și cinci.

Marchian și Martirie, ca niște Mucenici.

Pavel Mărturisitorul, patriarhind în Constantinopol după adormirea lui Alexandru, pe vremea împărăției lui Constantie arianul, fiindcă n-a primit arieneasca împărtășire, ci mai vârtos a înfruntat-o: s-a izgonit de către același împărat în Armenia, unde a primit fericitul sfârșit, sugrumându-se de către arieni. Deci atunci și sfinții aceștia, ca unii ce au fost notari sau scriitori ai lui, care citeau sfințitele cărți la popor, luminând ortodoxia, s-au tăiat cu sabia, și s-au îngropat la poarta Constantinopolului, ce se numea Milandisia, la locul Devterukil; a căror biserică după acestea, din temelie a ridicat-o cel între sfinți Părintele nostru Ioan Hrisostomul.

Tot întru această zi, Sfântul Mucenic Anastasie

Stih: Ce dar voi scrie ție Anastasie.

Celui ce pentru Hristos te sârguiești a muri prin sabie.

Acesta mergând singur de sineși chemat la tirani și propovăduind cu îndrăznire pe Hristos, adevărat Dumnezeu și făcător tuturor, se minunară toți, și văzând neînduplecarea gândului lui, îi tăiară capul cu săbii și-l aruncară în mare, iar oarecare femeie având frica lui Dumnezeu, scoțând din mare sfințitele sale moaște, și înfășurându-le cu mirosuri și cu pânză curată, le puse într-o casă de rugăciune ce-și făcuse, cu a căror așezare se făcură multe tămăduiri și se fac până astăzi întru mărirea Iubitorului de oameni Dumnezeului nostru, Amin.

Tot întru această zi, Sfântul Mucenic Valerin.

Stih: Tăindu-se capul lui Valerin de sabie

Prin scurtă tăiere, o câte cununi acum ia.

Tot întru această zi, Sfântul Mucenic Savin.

Stih: În foc intrând, Mucenice Savine dănțuiești,

Dumnezeiască dănțuire, pricinuitoare cununii dumnezeiești.

Tot întru această zi, Sfântul Mucenic Valerie, și Hrisaf.

Stih: Amândurora nevoitorilor pedeapsa prin sabie fiindu-le,

Care socoteau desfătare muncile.

Tot întru această zi, Sfânta Tavita, pe care a înviat-o Sfântul Apostol Petru.

Stih: Unde-ți este Petru, Tavita, că iar; de ar fi fost,

Te-ar fi ascultat de ai și murit precum dedemult.

Tot întru această zi, Sfântul Uar cel din Egipt, care de sabie s-a săvârșit.

Stih: Capetele silnicilor demoni întru uimire,

Uar le-a tăiat primind a capului tăiere.

Tot întru această zi, Cuviosul Gheorghe episcopul Amastridei, făcătorul oarecărora canoane, care cu pace s-a săvârșit.

Stih: Pe Dumnezeu pe pământ și după moarte îl lauzi Părinte,

Slăvindu-l pe acela cu ale tale cuvinte.

Tot întru această zi, Sfinții: Papia, Diodor și Claudian, care de sabie s-au săvârșit.

Stih: Capetele de trei ori nevoitorilor, câte trele sabia le taie,

În care capete tustrele era asemenea cugetare.

Tot întru această zi, Sfinții: Favet, Vasilie și Luchian, care de sabie s-au săvârșit.

Stih: Un sfârșit prin sabie a câte trei. Împreună nevoitorilor era.

Care pe Dumnezeu, Unul și în Treime îl cugetau.

Tot întru această zi, Sfinții Nichifor și Ștefan, care strujindu-se s-au săvârșit.

Stih: Lui Nichifor și Ștefan celor ce s-au strujit,

Li s-a împletit cunună purtătorului de biruință sfârșit

Tot întru această zi, Sfinții Filadelf și Policarp, care cu pace s-au săvârșit.

Stih: Sfârșitul vis cu adevărat a stătut,

Și Iui Filadelf și lui Policarp iubiți.

Tot întru această zi, Cuviosul Macarie, episcopul Palei celei din Cipru, care cu pace s-a săvârșit.

Stih: Întâistătătorul Palei s-a ascuns în mormânt,

Cel ce și întru celelalte, nu numai cu numirea a fost fericit.

Tot întru această zi, Sfinții Mucenici, cei din Tracia, prin mijlocul a două pietre înghesuindu-se, s-au săvârșit

Stih: Viclenii și rostogoliri de pietre au aflat,

Între care amândoi împreună nevoitorii s-au înghesuit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi, Amin.

Cântarea a 7-a:

Irmos:

Tinerii lui Avraam oarecând în Babilon, văpaia cuptorului au călcat, cu laude strigând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.

Mergând bine pe urma păstorului celui sfințit, și fiind împodobiți cu ortodoxia, v-ați omorât de mâinile celor cu rea-credință deșartă, ostași prealăudați.

Legile Iui Dumnezeu păzindu-le dumnezeieștilor Mucenici, cu credință nevătămată după lege ați pătimit, fiind omorâți cu sabia de mâinile celor fărădelege.

După sfințită îngroparea voastră, vindecați bolile celor ce se apropie cu credință la mormintele voastre, sfinților; cu sfințitele voastre mijlociri către Dătătorul de viață.

Slavă...,

Din izvoarele cele sfințite, îmbogățindu-vă în taină, de Dumnezeiescul Dar al tămăduirilor, adăpați pe credincioși, uscând toată mulțimea bolilor.

Și acum..., a Născătoarei:

Mântuindu-ne prin nașterea ta de osânda cea dedemult, Născătoare de Dumnezeu ție strigăm pururea: Bucură-te, ceea ce ești binecuvântată, și plină de Dar.

Cântarea a 8-a:

Irmos: Mântuitorule al tuturor...

Ca doi mielușei vă junghiați, propovăduind pe Mielul lui Dumnezeu de o Ființă cu Tatăl; și fiind aduși la masa cea de sus, sunteți rânduiți împreună cu adunarea pătimitorilor.

Întărindu-se cu puterea Duhului, a slăbit tăria rătăcirii, și tare pătimind, tămăduiesc cinstiții Mucenici pe cei ce sunt slăbănogi de boli.

Doctori ai credincioșilor, bolile cele cumplite, ale sufletelor noastre sfinților Mucenici, cu dumnezeieștile voastre rugăciuni le tămăduiți și năvălirile cele potrivnice.

Binecuvântăm pe Tatăl...

Lăudăm pe Tatăl Cel nenăscut, pe Fiul, și pe Sfântul Duh, o Ființă nezidită și o Dumnezeire, strigând: Toate lucrurile Domnului binecuvântați pe Domnul.

Și acum..., a Născătoarei:

Fiind noi morți ne-ai înviat, născând viața tuturor, Născătoare de Dumnezeu Stăpână, mărirea mucenicilor, și curățitoarea cea caldă a oamenilor celor greșiți.

Irmosul: Să lăudăm, bine să cuvântăm...

Mântuitorule al tuturor Atotputernice, pe cei ce se țineau de buna credință, în mijlocul văpăii pogorându-Te i-ai rourat, și i-ai învățat să cânte: Toate lucrurile binecuvântați și lăudați pe Domnul.

Cântarea a 9-a:

Irmos: Eva adică prin boala...

Întărindu-vă cu puterea lui Hristos, nu v-ați înfricoșat de moarte, răbdătorilor de chinuri; ci cu grabă supunându-vă grumazii la sabie, vitejește ați săvârșit dumnezeiasca nevoință. Pentru aceasta după vrednicie vă fericiți.

Ca doi luceferi străluciți, luminați marginile lumii cu strălucirile dumnezeieștilor patimi, înțelepte Marchiane și Martirie; gonind întunericul eresului celui întunecat al lui Arie.

Biruind pe Macedonie cel orb cu gândul, ați luat cununi de la Dumnezeu după vrednicie și stați înaintea Scaunului Stăpânului, cerându-ne nouă dezlegare păcatelor desăvârșit, vrednicilor de laudă.

Slavă...,

Dumnezeiască pomenirea voastră a răsărit mai luminat decât soarele, luminând inimile tuturor celor ce cu dragoste o prăznuiesc preafericiților; întru care rugați pe Domnul, să ne izbăvească pe noi de întunericul greșelilor.

Și acum..., a Născătoarei:

Lăcaș luminii fiind Preacurată, luminează-mi ochii sufletului care sunt întunecați de lenevire, și pururea acoperiți de întunericul cel prea-adânc al negrijirii; ca și cu credință să te fericesc.

Irmosul:

Eva adică prin boala neascultării, blestem înlăuntru a adus; iar tu Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântarea ai înflorit. Pentru aceasta toți te slăvim.

LUMINÂNDA

Preaînțeleptul Marchian împreună cu Martirie, au surpat dogma lui Arie cea străină și nebunească, cu Dumnezeiescul Dar al Sfintei Treimi, pentru care s-au și chinuit; și ca niște dumnezeiești Mucenici primind cununi luminate de la Hristos Mântuitorul, se roagă pentru noi, cei ce-i lăudăm pe ei.

A Născătoarei:

Pe tine preasfântă Fecioară și de Dumnezeu Născătoare, care ești sicriu, masă și sfeșnic, năstrapă, munte și palat, scaun, pat și ușă Împăratului slavei; toți te lăudăm cu dragoste, că ești acoperământ și mântuire creștinilor și ajutătoare neînfruntată și părtinitoare și păzitoare.

Și cealaltă slujbă a Utreniei după rânduială și Otpustul.